Home » Descoperă Preistoria » 10 verigi lipsa din evolutia umana

10 verigi lipsa din evolutia umana

Publicat: 20.02.2009
Cine s-ar fi gandit vreodata ca niste discipline care se ocupa cu studierea trecutului si catalogarea vietuitoarelor disparute, pot oferi surprize si reevaluari ale teoriilor si ipotezelor specifice? Paleontologia, Arheologia si Antropologia in ciuda renumelui lor de stiinte “invechite” sunt printre cele mai dinamice domenii ale cunoasterii iar indiciile care fie demonteaza vechile teorii, fie creaza unele absolut noi si surpinzatoare, apar an de an. De la celebrul autralopitec Lucy si pana la celalalt Homo sapiens (Homo Sapiens Idaltu) istoria evolutiei umane continua sa ne apara si sa ne surprinda in toata splendoarea ei.

Cine s-ar fi gandit vreodata ca niste discipline care se ocupa cu studierea trecutului si catalogarea vietuitoarelor disparute, pot oferi surprize si reevaluari ale teoriilor si ipotezelor specifice? Paleontologia, Arheologia si Antropologia in ciuda renumelui lor de stiinte “invechite” sunt printre cele mai dinamice domenii ale cunoasterii iar indiciile care fie demonteaza vechile teorii, fie creaza unele absolut noi si surpinzatoare, apar an de an. De la celebrul autralopitec Lucy si pana la celalalt Homo sapiens (Homo Sapiens Idaltu) istoria evolutiei umane continua sa ne surprinda in toata splendoarea ei.

10. Australopithecus afarensis
A existat in perioada cuprinsa intre acum 3,9 si 3 milioane de ani. Australopitecus afarensis aveau trasaturi faciale asemanatoare maimutelor antropoide, cu fruntea tesita, o formatiune osoasa deasupra ochilor, nasul turtit si lipsa barbiei. Indivizii speciei aveau maxilare proeminente cu molari mari. Cel mai faimos membru al acestei specii este Lucy (mai nou Lucifer), un schelet apartinand unui adult in varsta de 25 de ani, descoperit in anul 1974, la Hadar, in Etioptia. Scheletul sau a fost identificat si recuperat in proportie de 40%, pelvisul, femurul si osul tibial, toate demonstrand mersul biped. Lucy a trait pe Pamant cu aproximativ 3.2 milioane de ani in urma.

 

9. Australopithecus africanus
Specia este una descendenta din cea din care provenea Lucy si a trait cu trei pana la doua milioane de ani in urma. Creierul indivizilor acestui tip umanoid era de dimensiuni mai mari decat cel al lui Lucy, iar trasaturile faciale erau asemanatoare cu cele umane, De notat este faptul ca A. africanus este primul tip de australopithec identificat. Doctorul sud-african Raymond Dart considera ca acesti indivizi ar fi creat asa-numita cultura osteodontokeratica (unelte produse din oase, fildes/dinti de animal si lemn), ipoteza dezmintita astazi de oamenii de stiinta

8. Paranthropus aethiopicus
Paranthropus aethiopicus a existat cu 2,6 pana la 2,3 milioane de ani in urma. Specia se defineste de la un specimen major – Craniul Negru – descoperit in Turkana, Kenya si dupa mandibula cazuta a altor cateva specimene, posibil apartinand aceleiasi specii. S-ar putea se fie un stramos al speciei Paranthropus boisei, insa are un amestec indoielnic de trasaturi primitive si avansate. Volumul creierului este foarte redus; pe baza masuratorilor craniului, oamenii de stiinta au conchis ca aceasta specie avea cel mai mic creier hominid descoperit vreodata. Alte caracteristici, precum masivitatea fetei, a musculaturii acesteia precum si creasta sagitala proeminenta sunt mai degraba, reminiscente ale speciei Paranthropus boisei.

7. Paranthropus boisei
P.bosei este un hominid stravechi, adesea descris drept cel mai mare din specia Paranthropus. A trait in teritoriile impadurite din preajma savanelor din estul Africii, cu 1,4 pana la 2,6 milioane de ani in urma. A mers pe o linie evolutiva paralela cu genul Homo, avand o talie cuprinsa intre 120 – 140 cm si cantarind pana la 60 kilograme. Era vegetarian si comunica prin sunete nearticulate si expresii faciale. Prima fosila descoperita este un craniu ce a fost identificat in anul 1959, in Tanzania.

6. Homo habilis
Homo habilis, "omul indemanatic", a fost numit astfel datorita uneltelor descoperite impreuna cu fosilele sale. A existat cu 1.5 pana la 2,4 milioane de ani in urma.. Se asemana in multe privinte cu Australopitecus. Fata sa era la fel de primitiva, insa mai putin proeminenta; molarii mai mici, insa considerabil mai mari decat la omul actual. Marimea creierului era mai mare decat la Australopitecus iar forma acestuia era de asemenea, asemanatoare hominizilor. Protuberanta sferei lui Broca, esentiala vorbirii, este vizibila in mulajele facute dupa creierul lor si indica faptul ca specia era probabil capabila sa comunice intr-un limbaj rudimentar. Se crede ca Homo habilis avea in jur de 127 cm inaltime si cantarea aproximativ 45 kg. Unii oameni de stiinta sunt de parere ca toate specimenele de Homo habilis ar trebui sa fie atribuite genului Australopithecus, fie celor din categoria Homo erectus. In prezent, multi considera ca Homo habilis combina exemplare din cel putin doua specii diferite.

5. Homo ergaster
Homo ergaster, sau “muncitorul” este o specie umanoida preistorica, posibil precursor al oamenilor moderni, care a trait in sudul Africii, in perioada cuprinsa intre acum 1.9 si acum 1.4 milioane de ani. H. ergaster este uneori catalogat si ca subspecie a lui Homo erectus, de care se deosebeste totusi printr-o cutie craniana mai subtire. Alte caracteristici ale acestei specii includ dimorfismul sexual, chipul mai mic si mai drept decat al lui Homo erectus, maxilarul mai redus si o capacitate craniana mai mare. Se estimeaza ca Homo ergaster ar fi masurat circa 1,9 metri in inaltime. Ramasite au fost gasite in Tanzania, Etiopia, Kenya si Africa de sud. Cel mai complet schelet a fost identificat in anul 1984, in apropierea lacului Turkana, din Kenya si a fost estimat la varsta de 1.6 milioane de ani.

4. Homo erectus
Homo erectus ("omul erect") este o alta specie umanoida preistorica, posibila precursoare a omului modern. Avea o talie de peste 1,50 m si un volum cranian de 1000 cm3 in medie. Craniul era alungit si aplatizat, fruntea relativ tesita iar cutia craniana cu pereti masivi avea, cel putin la unele exemplare, creasta sagitala si barbie redusa. Dar dentitia si membrele sunt asemanatoare celor ale lui Homo sapiens. Poate cea mai importanta achizitie la nivel anatomic este cresterea cutiei craniene, astfel ca s-a si formulat ipoteza unui nivel de crestere a masei cerebrale la care schimbarile sunt mai degraba calitative decat pur si simplu cantitative – cum ar fi cresterea numarului de conexiuni neuronale si dezvoltarea sistemului de circumvolutiuni. Acoperind o perioada foarte lunga de timp, diferentele dintre primele exemplare si ultimele cunoscute sunt destul de mari. Mai mult, exista si diferente regionale. Fenomenul principal care l-a caracterizat pe Homo erectus este expansiunea speciei in afara Africii. Chiar daca exista si ipoteza policentrica, directiile de expansiune par sa indice, totusi, o origine africana pentru populatia umana de pe glob. Homo erectus a trait atat in Africa, cat si in Asia si Europa.

3. Cro-Magnon
Reprezinta unul dintre principalele tipuri de Homo sapiens din Paleoliticul European Superior, asemanator cu omul modern si care a trait cu 40.000 pana la 10.000 de ani in urma. Denumirea de Cro-Magnon a fost imprumutata de la numele pesterii aflate in sud-vestul Frantei, unde primul specimen a fost descoperit. Arheologii au identificat aceasta fosila in anul 1868, in pestera Cro-Magnon din Les Eyzies, Dordogne, Franta. Scheletul identificat avea aceeasi frunte inalta si aceeasi postura zvelta cu cea a oamenilor moderni. Alte specimene au fost mai tarziu descoperite in zone diferite ale Europei precum si in Orientul Mijlociu. Omul de Cro-Magnon era modern din punct de vedere anatomic, diferit de descendentii sai moderni din Europa numai prin fiziologia mai robusta si capacitatea craniana putin mai mare. Dintre nationalitatile moderne, finlandezii sunt cei mai apropiati de oamenii de Cro-Magnon in termeni de masurari antropologice. Artefactele create de Cro-Magnoni numara picturi rupestre, obiecte cioplite si sulite. Ramasitele de ustensile sugereaza ca erau capabili sa-si teasa haine. Aveau colibe, construite din pietre, oase si blanuri de animale. Acesti oameni timpurii au folosit mangan si oxizi ferosi pentru a picta si se pare ca tot ei au creat primul calendar, cu 15.000 de ani in urma.

2. Homo neanderthalensis
Omul de Neanderthal a fost o specie distincta de cea a oamenilor moderni, ce a locuit in Europa si in parti ale Asiei Centrale si de Vest, de acum aproximativ 230.000 de ani pana acum 28.000 de ani. Trasaturi neanderthaliene au aparut in randul creaturilor umanoide cu 600.000 de ani in urma, insa caracteristicile complete ale acestei specii s-au conturat acum 130.000 de ani. Neanderthalienii au disparut din Asia in urma cu 50.000 de ani, iar in Europa de doar 28.000 de ani . Ultimele ramasite ale culturii Mousteriana, un tip de unelte din piatra asociate cu neanderthalienii, au fost descoperite in Pestera Gorhan, din coasta sudica a Gibraltarului. Se crede ca oamenii de Neaderthal aveau o capacitate craniana la fel, daca nu chiar mai mare, decat cea a omului modern, indicand o dimensiune a creierului cel putin egala cu a noastra. In medie, inaltimea unui neaderthalian era comparabila cu cea a lui Homo sapiens, membrii acestei specii inaltandu-se pana la 165-168 centimetri si avand o constitutie robusta, cu osatura puternica. Erau insa mult mai puternici decat omul modern, musculatura acestuia fiind comparabila cu cea a culturistilor de astazi.

1.Homo sapiens idaltu
Acum aproximativ 160.000 de ani, in timpul Pleistocenului, pe necuprinsul Continentului Negru, traia un hominid asemanator si totusi deosebit de Homo sapiens. A fost de fapt pentru multa vreme considerat o subspecie a oamenilor moderni fiind denumit “idaltu” ceea ce in limba afarita vorbita in provincia Afar din Etiopia, inseamna primul nascut. Ramasitele sale au fost descoperite pentru prima data in anul 1997 in regiunea Herto Bouri de catre antropologul Tim White. Fosilele cu pricina difera sensibil de cele ale oamenilor de Cro-Magnon descoperite in Europa si in alte locuri din lume. Morfologia acestui hominid prezenta multe trasaturi arhaice neobisnuite pentru un Homo sapiens. Din cauza acestor particularitati, Homo sapiens idaltu a fost considerat un hominid mai primitiv decat a fost in realitate. Noile studii si estimari au dezvaluit insa ca subspecia idaltu ar fi cel mai apropiat stramos al omului modern, Homo sapiens sapiens.

Revino maine pentru un nou episod! De mult de tot, acum vreo opt sau zece milenii, pe cand Pamantul era cutreierat de forme de viata mult mai mari decat rudele lor care vietuiesc azi, in America de Sud traia un mamifer enorm, cu blana lunga, cu gheare uriase si cu o coada care ar fi putut omora un om dintr-o singura lovitura. Afla cine era acest monstru!

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase