Aici, inainte de a se contopi cu marea, fluviul a zamislit fabulosul paradis al Deltei.
Muntele cel batran si Pamantul cel tanar
Paradoxal, Delta cea nascatoare de uscat se reazema, la sud, de unii dintre cei mai batrani munti ai planetei: aceia hercinici ai Macinului, care, impovarati de varsta – circa 400 de milioane de ani –, abia de mai ating astazi, in punctul lor cel mai inalt, altitudinea de 500 de metri. Canale, lacuri, insule, plauri, stufaris, dune de nisip, grinduri, campii litorale – acestea sunt elementele componente ale unui relief unic, gazda a unei mari diversitati floristice si faunistice.
Delta Dunarii a aflat ce inseamna, de-a lungul timpului, ceea ce se numeste „interventia omului“. Piscicultura, agricultura, exploatarea stufului si navigatia au fost argumentele acestor interventii care au inceput in secolul al XIX-lea si au atins apogeul in anii ’80 ai secolului trecut. Au fost benefice aceste lucrari? Sa ne uitam la cifre: daca la inceputul secolului XX traiau in Delta cca 10-15 milioane de pasari, dupa al doilea Razboi Mondial numarul acestora era de 7.000.000, iar la 1970 nu mai erau decat 500.000.
Delta, intre speranta si viitor
Infiintarea, in 1990, a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si includerea acesteia pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt gesturi reparatorii, care ar putea salva zona de la pieire. In ultimii ani, insa, in Delta a „explodat“ turismul. Pe de o parte e bine, pentru ca, o data cu turistii, in Delta vin si bani. Pe de alta parte este rau, pentru ca valurile de vizitatori vin aici cu obiceiuri de consum si deprinderi comportamentale straine locuitorilor Deltei, erodandu-le acestora traditiile si reflexele sociale traditionale. Acum, daca ne-am intreba „Care va fi viitorul Deltei?“, orice estimare ar fi hazardata. Raspunsul exact il vom afla doar in viitor.
foto: Adrian Stoicoviciu
FACTS