Callatis – povestea unei cetati
Refugiul boemei intelectuale
Callatis – carte de vizita
A ramas consemnata in istorie celebra cuvantare tinuta de catre ilustrul invatat Nicolae Iorga , in cinstea orasului Mangalia. Fraza, formata din 120 de cuvinte a fost citita in cadrul emisiunii radiofonice “Sfaturi pe intuneric”:
"Tocmai tarziu de tot, pe viziunea acelui tarm al Dobrogei, pe care-l cunoastem asa de putin si care nu se cuprinde numai in iluzia de argint a Balcicului si in pitorescul tataro-turcesc al unei biete rase pe care astazi o ia vantul, am ajuns sa pretuiesc, fireste nu navala de trivialitate si de dezmat a statiunilor balneare, urata icoana a lipsei de pudoare in timpurile noastre, ci, in singuratatea de la Mangalia, frumusetea serilor care ispravesc in bruma usoara, farmecul luminilor din fund, care iti arata o lume in mers, surprinderea luminilor fugare de la luntrile pescarilor care-si vrajesc prin licarirea tortelor prada din adancuri si mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineata, in faptul chiar al zilei inca racoroase, a luceafarului, care se ridica deodata in fundul cerului vioriu, si este ca o trezire la viata cea noua, ce trebuie sa inceapa pentru locuitorii adancului de apa, ca si pentru cei care, astazi, pe ruinele cetatilor elenice, duc numai ramasita trista si vulgara a unei civilizatii pe care noi pana astazi n-am stiut-o invia."
Callatis – cea mai frumoasa
Inteimeiata la sfarsitul secolului IV i.e.n., de catre locuitorii Heracleei Pontice, localizata pe malul asiatic al Marii Negre, cetatea a fost botezata in amintirea paraului Cales, care scalda pamanturile metropolei Heracleea. Previziunea unui oracol a fost cea care s-a aflat la baza construirii Callatisului, cetate care avea sa devina intr-un timp scurt, una dintre cele mai puternice din zona, dar in acelasi timp, si una dintre cele mai bogate.
Pozitia geografica avantajoasa i-a convins imediat pe greci de oportunitatea construirii asezarii in acest loc: iesirea la mare si accesul la un lac de apa dulce (actualul lac Mangalia), terenurile fertile, o pozitie militara avantajoasa, toate acestea confirmau viziunea oracolului, care i-a indrumat pe greci catre acest pamant. Spre deosebire de celelalte doua cetati, Tomis si Histria, colonii milesiene, preponderent comerciale si democratice, Callatis a fost singura colonie doriana, practicand agricultura si un sistem de conducere mai degraba oligarhic, decat democratic, unde puterea era detinuta doar de cateva familii. Chiar si asa, Callatis-ul a cunoscut intr-un timp foarte scurt succesul. Cultura cerealelor si comertul maritim au fost doua dintre sursele care au asigurat cetatii un izvor nesecat de bogatie.
O situatie atat de infloritoare nu avea cum sa nu atraga invidia vecinilor. De-a lungul istoriei sale, cetatea a fost pusa de nenumarate ori in fata unor asedii puternice. Insa cel care avea sa o supuna impreuna cu aliatele sale pontice dominatiei macedonene, a durat 5 ani, din 313 pana in 308 i.e.n. Acestea au redevenit libere la moartea regelui cuceritor Lisimah, in anul 281 i.e.n. Un asediu atat de lung nu avea cum sa nu-si puna amprenta asupra asezarii, dar inca o data, orasul s-a refacut repede, parcurgand rapid treptele bogatiei materiale si culturale.
In jurul anului 262 i.e.n. a inceput ridicarea cetatii Tomis. Speriati de ideea concurentei, localnicii au incercat sabotarea constructiei, insa au cunoscut o infrangere rasunatoare din partea flotei de razboi a Bizantului, venita in ajutorul tomitanilor. Intocmai ca pasarea Phoenix, orasul si-a revenit la scurt timp, pastrandu-se inca o vreme in fruntea cetatilor aflate pe malul Pontului Euxin.
Perioada romana care a urmat a adus si mai multa prosperitate orasului, ocupand acum pozitia secunda, imediat dupa Tomis. Sub domnia imparatilor Diocletian (284-305 d.Hr.), Constantin cel Mare (306-337 d.Hr.), apoi sub Anastasius (491-518 d.Hr.) si Iustinian (527-565 d.Hr.), cetatea infloreste. Sunt construite noi edificii, este creat primul episcopat si se reiau schimburile comerciale. Cele doua cetati au profitat din plin de pe urma conditiilor comerciale prielnice create de Imperiul Roman.
Viata culturala in cetate
Primele monezi batute aici dateaza din jurul anului 300 i.e.n., erau confectionate din argint si aveau reprezentate pe o parte capul lui Heracles, iar pe cealalta, simbolurile orasului: tolba, arc, maciuca si spice de grau. Mai tarziu, au aparut monedele din bronz, care reproduceau pe avers imaginile zeilor Dionysos, Apollon, Athena, Hermes, Demetra, iar pe revers prescurtarea numelui cetatii, Kala sau Kalla.
Mankalia