Pe urmele huniazilor
Povestea castelului incepe cu donatia facuta de regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Corvin Voicu, tatal viitorului voievod Iancu de Hunedoara.
In cadrul celebrei Arhivum Camerae s-au gasit documentele care atesta donarea cetatii de catre Sigismund de Luxembourg familiei lui Voicu la 18 octombrie 1409.
Prima atestare a castelului dateaza din anul 1443 si apare intr-un document semnat chiar de Iancu de Hunedoara, care a fost pastrat pana in prezent.
Odata cu mostenirea posesiunii regale Hunedoara, Corvinii, alaturi de o alta familie instarita, Candea, deveneau primele neamuri din comitatul Hunedoarei care detineau proprietati cu titlu nobiliar.
Avatarurile castelului
Primul mostenitor al castelului, Iancu de Hunedoara, incepe in jurul anului 1440 lucrarile de modernizare si de extindere ale fortaretei, daruindu-i pentru prima data infatisarea unui impresionante locuinte medievale. De-a lungul istoriei sale, castelul avea sa aiba mai multi proprietari, dintre care unii au incercat sa-si puna amprenta personala asupra stilului, insa castelul si-a pastrat intotdeauna numele primilor proprietari, ramanand cunoscut peste veacuri drept castelul Huniazilor sau Corvinestilor.
|
Forma actuala a fost dobandita in timp, majoritatea proprietarilor intervenind, intr-un fel sau altul, asupra planului. Constructia castelului a fost facuta in etape, fiecare dintre ele surprinzand stilurile arhitecturale ale perioadei respective. Elementele rafinate de arhitectura civila sunt foarte bine reprezentate in palatul propriu-zis, unde se remarca Sala Cavalerilor, care servea drept sala de mese in ocaziile festive, Sala Dietei, locul in care se desfasurau festivitatile, si scara spirala. In arhitectura se resimt atat influentele de origine germanica, franceza, cat si cele de origine militara, cele mai reprezentative fiind galeria si turnul Nje Boisia (nu te teme), denumire impusa oarecum de mercenarii care pazeau castelul, avand o tenta parodica. |
Castelul trece si printr-o a doua faza de constructie, care inceteaza o data cu moartea lui Iancu de Hunedoara. In perioada urmatoare nu aveau sa se mai opereze modificari semnificative, pana la principele Gabriel Bethlen, care incepe o noua serie de schimbari impuse de ratiuni militare si civile.
In aceasta perioada se adauga constructiei initiale un alt corp, denumit Palatul mare dinspre oras, format din doua niveluri. Arhitectura gotica din piatra este inlaturata din Sala Dietei, care sufera in aceasta perioada o transformare radicala. Principele Gabriel Bethlen indeparteaza, in mare parte, elementele de arhitectura gotica, inlocuindu-le cu cele ale arhitecturii frantuzesti, aflata la mare cautare in acea perioada.
Din pure ratiuni militare, sunt construite acum inca doua anexe. Turnul alb indeplinea rolul de gardian al castelului, dar era in acelasi timp si un punct strategic de aparare. Terasa de artilerie era folosita pentru armele grele de foc. In secolul XIX, castelul trece printr-o a treia perioada de transformari, in principal, lucrari de restaurare si de imbunatatire.
Castelul Corvinestilor reprezinta o sinestezie a unor stiluri arhitecturale, ale caror elemente inspirate din renastere, baroc si neogotic, imbinate, ii ofera acel aer de unicitate pe care il afiseaza.
Legenda blazonului
Legenda fantanii
Facts