Comoara din Munţii Carpaţi: sursa de apă pură datorată unui fenomen unic
Munţii Carpaţi reprezintă un fenomen special hidrogeologic pentru apele minerale. Rocile magmatice constituie o structură geologică în care, după un parcurs îndelungat, apa de origine meteorică se purifică natural. Din adâncurile structurilor vulcanice ale Munţilor Călimani, dioxidul de carbon parcurge un traseu ascendent, impregnând zonele de circulaţie profundă ale apei filtrate natural, iar zonele mai puternic fisurate permit descărcarea zăcământului de apă minerală carbogazoasă. Astfel, prin foraje se poate pătrunde în inima zăcământului hidromineral şi se extrage o apă pură, fără nitraţi.
Zăcământul de apă minerală naturală carbogazoasă este rezultatul unui proces hidrogeologic complex. Acest proces implică o filtrare naturală de lungă durată, de peste 40 de ani, care are loc în profunzimea Carpaţilor Orientali (pe bordura estică a Munţilor Călimani). În rocile andezitice de natură vulcanica, datând de peste 10 milioane de ani, la mare adâncime, se produce amestecul apei meteorice cu dioxidul de carbon.
La calităţile speciale ale apelor minerale contribuie şi structura geologică a Munţilor Carpaţi, unde se află ultimele păduri de pe continent neafectate de intervenţia omului, iar un loc aparte îl ocupă plaiurile Bucovinei. Munţii, pădurile seculare ce adăpostesc o faună unică în Europa, văile şi luncile neatinse de agricultura intensivă sau activitatea industrială, precum şi structură geologică specifică munţilor vulcanici reprezintă condiţiile primordiale pentru existenţa unor asemenea zăcăminte de apa minerală de o calitate superioară.