Cei ce strabat adancurile
Trecuta pe nedrept in uitare de fenomene mult mai cunoscute din domeniu, precum Area 51, episodul Voronezh sau intalnirile de gradul 1- 4, cazuistica Obiectelor Subacvatice Scufundate (OSN, in limbaj specific) ridica o serie de noi intrebari, sensibil diferite de cele care insotesc clasica (deja…) tematica a OZN-urilor. Conform reputatului specialist in fenomenul OZN, Dr. Timothy Good, obiectele stranii care se deplaseaza prin apele Terrei aduc in discutie una dintre cele mai tulburatoare teorii referitoare la vizitatorii din alte lumi. Oameni fiind, specie autoproclamata drept cea mai inteligenta si puternica de pe Pamant, ne vine greu sa acceptam posibilitatea de a fi vizitati la un moment dat de fiinte cu mult superioare provenind de pe alte planete. Ce putem face in fata creaturilor din alte lumi care se deplaseaza prin apa la fel de usor precum cum confratii lor sageteaza cerurile in nave zburatoare? Ce cauta ei pe Terra? Ce vor de la noi? De ce se deplaseaza prin lacuri si oceane? Cumva imensele intinderi de apa au proprietati misterioase care le permit sa fie adevarate porti de trecere interdimensionale? Inca nu stim.
Cunostintele oamenilor despre acest captivant subcapitol se rezuma (inca) la simple presupuneri alaturi de o revizuire a celor mai importante cazuri inregistrate in dosarul tot mai voluminos al fenomenologiei OZN. Aflam astfel, nu fara surprindere, ca relatarile referitoare la OSN-uri sunt vechi de sute de ani, la fel ca in cazul mult mai celebrelor OZN-uri. Se pare ca oamenii au mentionat in scrierile si cronicile lor obiecte metalice, cel mai adesea luminoase sau prevazute cu dispozitive similare farurilor, care taiau in mare viteza apele oceanelor. Deseori se scufundau in adancuri, disparand fara urma din fata ochilor uimiti ai navigatorilor, alteori tasneau brusc din ape pentru a zbura spre ceruri. Reciproca era uneori valabila, unii martori oculari din secolele trecute relatand in documente pastrate si astazi despre aparate de tip OZN care se scufundau subit, preferand parca transportul submarin care-i ferea de ochii mariti de spaima si uimire ai oamenilor. Conform unor relatari, OSN-urile care amerizau pe ghetarii de la poli, topeau gheata cand se deplasau la suprafata lasand in urma lor adevarate canale libere in calotele glaciare. Reuseau astfel de performate datorita caldurii emanate de motoare sau cu ajutorul stratului de aer incandescent rezultat in urma frecarii, cum afirma echipajele unor nave sovietice care survolau Arctica si Antarctica?
In schimb, echipajele unor nave de pescuit care au fost martore OSN-urilor din apele unde pescuiau cu navoade industriale, declarau ca straniile obiecte sunt responsabile de disparitia pestilor din zona, specialistii epuizand variantele unei astfel de situatii in care vizitatorii din alte lumi”rapeau” pestii, creaturile marii se speriau fugind inot din calea aparitiei subacvatice sau pestii si alte animale paraseau apele poluate in urma trecerii obiectului. Unii dintre visatorii la intalniri emotionante cu extraterestii merg pana acolo incat au declarat ca vizitatorii de pe alte planete (automat mai evoluati spiritual, mai blanzi si mamosi decat barbarii de pamanteni…) au musai inclinatii ecologiste, avertizand bancurile de pesti sa nu se apropie de hulpavele nave de pescuit ale speciei Homo sapiens sapiens…
Cateva dosare subacvatice…
Probabil cel mai credibil incident OSN a fost cel desfasurat la data de 4 septembrie 1971, atunci cand 4 membri ai Institutului National Geographic din Costa Rica survolau dintr-un avion bimotor Lacul Cote din apropierea vulcanului Arenal. Echipa de cercetatori dorea sa cartografieze si sa fotografieze intreaga zona care, la acea data, era inca neexplorata. In acest scop, expeditia beneficia de o camera foto speciala atasata in partea inferioara a avionului. Camera era de format mare si se declansa automat la fiecare 20 secunde pentru a face o noua fotografie lacului si imprejurimilor. La sfarsitul misiunii de cercetare, cand specialistii au developat filmul foto, acestia au remarcata o bizara prezenta, ceea ce la prima vedere parea a fi un disc metalic cu diametrul de 36 metri, surprinsa in momentul in care tocmai intra in apele adanci ale lacului. Obiectul ale carui detalii au fost fidel surprinse de camera foto nu a mai aparut pe niciun alt instantaneu al filmului. Studiile ulterioare efectuate la sediul central al companiei Kodak din Statele Unite au demonstrat, fara tagada, ca nu este vorba de niciun viciu de refractie, aberatie cromatica sau alt defect de fotografiere, specialistii declarand fotografia pur si simplu autentica… Lacul Cote este unul foarte adanc, existand multe relatari ale localnicilor care au vazut frecvent obiecte zburatoare care intrau sau ieseau cu mare viteza din apele sale. In ziua imediat urmatoare incidentului in care au fost implicati cei 4 membri National Geographic, la ora 9 dimineata, doi pescari afati intr-o barca pe lac au auzit un zgomot metalic in apropiere. Cand au intors capetele in directia sunetului, au vazut un obiect metalic de forma unui submarin, echipat cu 3 turele. La scurt timp, fara zgomot, uriasul aparat a iesit din apa si s-a indreptat in zbor spre muntii din nordul lacului.
In noaptea de 6 noiembrie 1973 a avut loc o alta intalnire cu un OSN, de data aceasta in apropierea coastei de est a Statelor Unite. Pescarii din Pascagoula, Mississippi au fost martori directi, la fel si Paza de Coasta. In total, 9 martori au vazut un obiect metalic de forma circular-eliptica, lung de circa 6 metri si avand o lumina aurie la varf. Obiectul se deplasa fara zgomot deasupra apei la o inaltime cuprinsa intre 1-2 metri. De indata ce oamenii l-au reperat si au inceput sa strige si sa se agite, obiectul s-a scufundat in ape vrand parca sa se ascunda de oameni. Paza de Coasta a facut un raport detaliat si a contactat cea mai apropiata baza a U.S. Navy din zona. Spre surprinderea tuturor, radarele Marinei Americane au identificat in aceeasi zona un obiect metalic de 6 metri lungime.
Exista, insa, un loc pe Terra care poate fi denumit cu usurinta capitala fenomenelor OSN, in nicio alta zona din lume neexistand un loc in care frecventa straniilor obiecte din adancuri sa fie atat de mare. Este vorba de Puerto Rico, o insula tropicala din Marea Caraibelor. Puerto Rico este situata in coltul celebrului Triunghi al Bermudelor, loc renumit pentru numarul de disparitii inexplicabile de barci, vapoare, avioane si elicoptere. Un mare numar de incidente OSN a fost raportat in preajma muntilor si junglelor El Yunque. Aici, fenomenul OZN-urilor cu proprietati de OSN a devenit atat de banal incat localnicii s-au obisnuit cu ele considerandu-le incidente cotidiene. La fel si puscasii marini americani care sunt detasati pentru misiuni in zona.
„Foarte multi oameni au vazut OZN-uri zburand razant cu apa. Odata am vazut unul frumos colorat. La inceput, am crezut ca este o barca, parea negru dedesupt, iar in partea superioara avea multe lumini rosii si albastre. Am indreptat barca cu motor in directia sa dorind sa-l observ mai de aproape. Imediat ce m-a observat, s-a scufundat, disparand in mare”, declara Jose Orlando Golis, oficial al guvernului portorican care este detasat in El Yunque.
Felix Rivera este un scafandru profesionist care detine propria companie de scufundari de agrement sau industriale din apropierea American Naval Air Station, una din bazele americane de pe insula. Felix a confirmat ca multi dintre martorii OSN sunt soldati si personal militar american de la baza. „Navy Seals, trupele de elita ale Marinei Americane se antreneaza des aici, multi dintre ei mi-au declarat despre intalnirile cu astfel de obiecte ciudate. Unii declara ca, deseori, aparatele misterioase se apropie de barcile lor de antrenament. Insa cand americanii se apropie prea mult de ele sau trag in directia lor, obiectele se scufunda si dispar cu o viteza imposibila pentru orice masinarie facuta de mana omului”, adauga acesta.
La nord de Puerto Rico se afla o zona denumita Stramtoarea San Juan, loc temut si astazi de autoritatile americane care sunt de-a dreptul alarmate de numarul mare de avioane militare si particulare care au disparut si continua sa dispara cu regularitate in acest loc. Un loc care ar merita, pe buna dreptate, faima creata in jurul Triunghiului Bermudelor. Si mai interesant este ce se intampla in adancurile din preajma Stramtorii San Juan, unde cercetatorii au descoperit o falie submarina adanca de peste 9.000 metri. Aici este, de fapt, cel mai adanc punct din Oceanul Atlantic, presiunea submarina fiind atat de mare incat viata este, in mod normal, imposibila, iar orice submarin construit de om ar fi zdrobit de presiunea imensa a apei. Rapoartele marinei militare si ale aviatiei americane relateaza despre o nava metalica de forma circulara care apare deseori deasupra apei, stationand pe perioade nedeterminata de timp inainte de a se scufunda fara urma in abisul albastru al Atlanticului.
Ce ascunde Marina Rusa?
Rusia (incluzand aici si fostul spatiu sovietic) ascunde o paleta de fenomene OSN foarte documentata si studiata de o serie de specialisti de prestigiu. Recent, conducatorii Centrului Rus de studiere al Fenomenului OZN au acceptat sa dea publicitatii doar o mica parte din informatiile considerate de Kremlin drept „capabile de a starni panica in randul populatiei”. Doasarele „sigure” au fost inmanate cercetatorilor Paul Stonehill si Philip Mantle, cei doi cercetatori anuntand ca pe baza datelor vor scrie o carte care va trata toata cazuistica OSN din istoria Rusiei. Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri este cel in care o nava de razboi sovietica a reperat, prin intermediul aparaturii de detectie submarina, un obiect necunoscut care se deplasa prin apa Oceanului Pacific.
Comandantii navei au crezut ca au descoperit un submarin american aflat in misiune de spionaj. Obiectul straniu stationa la mare adancime, ofiterii rusi lansandu-i apeluri radio in care il somau sa se predea. Socul tuturor a veni in momentul in care obiectul s-a hotarat sa paraseasca vecinatatea navei sovietice. A disparut uluitor de repede, radarele calculand ca nava-submarin se deplasa cu o viteza de circa 450 km/ ora la o adancime de 5.000 metri …in conditiile in care viteza maxima de deplasare a celui mai performant submarin construit cu tehnologiile actuale, nu depaseste 65 km/ ora la o adancime maxima de 50 metri…
Primul caz de OSN-uri studiat de sovietici se refera la incidentul Odessa, cand mai multi ofiteri si militari din cadrul Bazei Navale de la Sevastopol au observat si identificat un OSN care a iesit din apele Marii Negre in luna august a anului 1950, in imediata apropierea a unui crucisator militar sovietic. De atunci, conform datelor remise recent de autoritatile ruse, s-au contorizat peste 300 de cazuri OSN, ceea ce ne face pe buna dreptate sa ne intrebam, ce informatii sunt ascunse in bazele de date ale Marinei Ruse?