Omul şi maşina se luptă într-o încleştare a… cunoaşterii (VIDEO)

În ianuarie au avut loc runde de antrenament „Jeopardy” în care
Watson a ocupat locul de concurent imbatabil, urmând ca în luna
februarie
supercomputerul să fie prezent în trei ediţii
oficiale televizate ale concursului. Primele două episoade au fost
deja difuzate pe 14 şi 15 februarie de către un post TV din
SUA.

• Project Blue Beam, teoria conspirației sau plan ascuns de manipulare a maselor?
• “Conspirații” cu gen. Emil Străinu începe joi, 27 martie, de la 22:00, LIVE pe CANCAN

Prima ediţie s-a terminat prin scor de egalitate între Watson şi
Brad Rutter (5.000 de dolari), pentru ca în cea de-a doua
supercomputerul IBM să se detaşeze de ambii adversari, ocupând
locul întâi cu suma de aproximativ 35.000 de dolari. În runda
finală, care a avut loc miercuri seara, Watson a câştigat zdrobitor
în faţa adversarilor săi umani, obţinând suma de 1.000.000 de
dolari, bani care vor fi donaţi în scopuri umanitare. Este
interesant de menţionat faptul că ultima întrebare a concursului
Jeopardy a vizat destul de pregnant spaţiul românesc, după cum se
poate observa chiar în imaginea de cover a ştirii şi în ultimul
videoclip. Watson răspunde la întrebări cu o voce rece de computer,
afişându-şi nivelul de siguranţă şi „bucuria” prin simpla schimbare
a culorilor avatarului său aşezat deasupra unuia dintre pupitrele
de concurs.

Este evident că Watson e o maşinărie inteligentă, capabilă să facă
asocieri rapide de
informaţii şi să interpreteze corect modurile
în care sunt puse întrebările. Deşi abilitatea lui Watson de a
înţelege întrebările, a semnala acest lucru şi a da răspunsul
corect poate părea foarte umană, tehnologia propriu-zisă care îi
stă la bază (denumită DeepQA de către IBM) este foarte
„computeristică”.

Watson posedă mii de algoritmi pe care îi procesează în analizarea
întrebărilor primite, atât pentru comprehensiune cât şi pentru
formularea răspunsului. Prinsoarea este că, în loc să proceseze
secvenţial şi succesiv datele, computerul îşi desfăşoară procesele
simultan şi compară toate miile de rezultate la final, potrivind un
potenţial sens al întrebării cu un potenţial răspuns.

Algoritmii sunt susţinuţi de
bogate baze de date, fără a exista, atenţie, o
conexiune activă la Internet. Dacă ar avea una, ar însemna că
trişează, în termeni Jeopardy. Mare parte din forţa brută a
abordării IBM din spatele Watson este confruntarea limbajului
natural al întrebărilor cu vaste informaţii literare şi alte date
conţinute de baza lui Watson pentru a-şi face o mai coerentă idee
asupra unui context. Computerul dispune şi de un dicţionar, dar
definiţiile cuvintelor pe care le cuprinde acesta nu sunt neapărat
folositoare în cadrul jocului Jeopardy sau într-o conversaţie umană
obişnuită.

În timp, Watson învaţă în ce altgoritmi să aibă încredere în
funcţie de situaţii, îşi prezintă răspunsurile afişând şi un nivel
al siguranţei răspunsului şi ilustează trei posibilităţi luate în
considerare ca potenţiale răspunsuri la fiecare întrebare primită

Descoperă lumea în care
trăieşti:

• Urali – Cum erau odinioară toţi munţii…
• 8 «Veneţii» ale Terrei ce merită vizitate
• Imagini înşelătoare ale destinaţiilor de
  vacanţă