Cat de periculoasa este noua gaura neagra descoperita de NASA?

Anuntul NASA a luat prin
surprindere comunitatea stiintifica: desi cercetatorii americani
inca nu au demonstrat ca SN 1979 C este o gaura neagra, cea mai
tanara observata pana acum – 30 de ani – si cea mai apropiata de
Terra; aceasta
este cea mai probabila ipoteza pe care o au la indemana. In
eventualitatea in care observatiile astronomice viitoare vor
demonstra ca supernova 1979 C este cu adevarat o gaura neagra,
apare intrebare ce pericole prezinta acest obiect astronomic pentru
Pamant.

O gaură neagră este un obiect astronomic cu un câmp gravitaţional
atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa din interiorul lui:
nici macar lumina pe care o absoarbe – din pricina acestui fenomen,
venind si numele de gaura neagra. Gaura neagra produce o deformare
a spatiu-timpului din pricina mesei sale foarte dense. In jurul
gaurii negre se formeaza o suprafata care marcheaza un punct fara
de intoarcere, denumit in limbaj stiintific event horizon, orizont
de evenimente. Orizontul de evenimente este o granita a
spatiu-timpului, peste care daca un fenomen, un obiect sau o
persoana a trecut, aceasta nu mai poate fi observata din afara. In
ciuda faptului ca are un interior invizibil, o gaura neagra poate
fi observata prin intermediul interactiunilor pe care le are cu
celelalte elemente ale materiei.

• Cât ceai verde să bei în fiecare zi pentru a reduce riscul de demență
• Dolarul american a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

Atunci cand stele de cel putin 20 de ori mai masive decat Soarele
nostru intra in colaps si nu mai pot sustine reactiile care au loc
in interiorul lor, explodeaza, transformandu-se in supernova:
particulele din miezul fostei stele se zdrobesc una din alta din
pricina propriei gravitatii. O supernova se poate transforma fie
intr-o gaura neagra, fie intr-o stea neutronica. Din observatiile
pe care le avem pana in prezent, oamenii de stiinta trag concluzia
ca o gaura neagra supermasiva, de proportii uriase, se afla in
centrul fiecarei galaxii. Astfel de gauri negre ajung intr-un
final, in milioane de ani, sa-si inghita galaxia, iar apoi
calatoresc prin univers intersectandu-se cu alte galaxii si
continuand procesul de „inghitire”: stele, planete, sisteme solare
sau chiar galaxii intregi sunt absorbite de gaurile negre.

In ceea ce priveste pericolul pe care posibila gaura neagra SN 1979
C il prezinta pentru Terra, acesta este deocamdata non-existent. În
ceea ce priveşte distanţa uriaşă a Galaxiei M100 aţă de noi, sMihai
Dascălu, referent la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile
Urseanu”, Bucureşti a explicat pentru Gandul ca: „Este foarte
aproape de noi, raportat la scară cosmică. Însă raportat la galaxia
noastră, deci la vecinătate, este inimaginabil de departe”. Pentru
a înţelege şi mai bine distanţa, putem compara cu faptul că luminii
Soarelui, spre exemplu, îi ia opt minute să ajungă pe Pământ. Mai
departe, cea mai apropiată stea de Soare se află la o distanţă de
patru ani lumină. Comparativ cu spaţiul Universului, gaura neagră
se află „undeva în grădina noastră”, spunea astrofizicianul Alex
Filippenko de la University of Berkeley (California) în conferinţa
de presă televizată a NASA.