Prea multa sinceritate streseaza

Faptul ca minciunile „albe” sunt „sanatoase” pentru relatiile
interumane este bine cunoscut, dar stiinta nu se multumeste cu
aceste simplificari. Robert Feldman, profesor de psihologie la
Universitatea Massachusetts, a condensat 25 de ani de cercetari
academice pe tema minciunilor intr-un eseu recent publicat sub
titlul „Liar: the truth about lying”.

Bazandu-se pe o serie de studii practice asupra psihicului uman, el
explica in aceasta carte ca a spune adevarul nu este intotdeauna
benefic, nici pentru noi nici pentru cei din jurul nostru; tocmai
de aceea, crede Feldman, creierul este predispus sa minta, pentru a
se apara si a supravietui.

• Grupurile de pe WhatsApp au ajuns o sursă de stres pentru utilizatori
• 1 din 4 tineri români care caută un loc de muncă nu reușește să se angajeze

Acest mecanism mental este unul atavic, aflat la baza evolutiei, pe care omul si l-a insusit de la
animale; pe parcursul evolutiei, fiinta umana l-a eliberat insa de
automatismele care regleaza comportamentul pasarilor si insectelor,
„umanizandu-l” prin liberul arbitru, creativitate, rautate.

Daca la animale, minciuna se manifesta ca un dispozitiv biologic
constant si repetitiv, in cazul omului lucrurile stau diferit,
explica si Luigi Maria Anolli, profesor de psihologia comunicarii
la Universitatea Milano-Bicocca: minciuna se naste din necesitatea de a supravietui, iar modul in care
mintim variaza in functie de cultura si sta la baza conformatiei
psihologice a unor intregi societati. „Mentalitatea populatiilor
orientale este dintotdeauna bazata pe minciuna. Cea rusa si cea
poloneza dimpotriva, pe sinceritate”, precizeaza profesorul, in
opinia caruia cultura italiana se afla pe o pozitie intermediara,
datorand acest soi de echilibru culturii antice grecesti, care
insista in a amesteca in doze egale minciuna si adevarul.

Ca toate mecanismele de supravietuire, si acesta este unul cu
„efecte colaterale”, mai cred psihologii. Minciuna, scrie Anolli
intr-o carte intitulata „Rusine”, pe termen scurt ajuta si
inlesneste progresul, dar pe termen lung frustreaza psihicul uman,
dezechilibrandu-l. Oamenii de stiinta vorbesc despre „emotii ale
minciunii, acele descarcari de adrenalina care pe moment dau iluzia
ca lucrurile s-au simplificat, dar in timp ii pot conduce pe
indivizi la un comportament autodistructiv. Adevarul in schimb,
desi ii constrange pe oameni la „un efort de responsabilitate” si
ii streseaza, in timp aduce mai multa „liniste”, prin urmare ar
putea fi totusi mai „sanatos” pe termen lung.

Sursa: La Repubblica

CITESTE SI:

• 
  Cum sa detectezi o minciuna
• 
  Minciuna are picioare scurte
• 
  Cercetatorii americani au creat masina care citeste
  gandurile