In cadrul studiului lor, biologii si biochimistii universitatii
americane au strans bacterii de pe tastaturile a trei computere si
de pe mainile respectivilor proprietari. Ulterior, ei au prelevat
noi probe de bacterii de pe tastaturi care nu fusesera utilizate
niciodata de cei trei voluntari si au purces la analiza genetica si
la confruntarea datelor. S-a dovedit ca, in pofida faptului ca
Pc-urile nu mai fusesera atinse din ziua anterioara prelevarii
probelor, comunitatile de bacterii ale falsilor „suspecti” erau
mult mai asemanatoare coloniilor de bacterii prezente pe
respectivele tastaturi decat cu cele de pe celelalte.
In cea de-a doua parte a experimentului, cercetatorii au
prelevat probe de epiderma de la doi voluntari si au
congelat una dintre ele la temperatura de 20 grade centigrade sub
zero, lasand-o pe cealalta la temperatura camerei timp de doua
saptamani; rezultatele analizelor au aratat ca in ambele cazuri
coloniile de bacterii au ramas neschimbate, o conditie fundamentala
in eventualitatea utilizarii acestui sistem in medicina legala.
Este cunoscut faptul ca pe suprafata unei maini se afla circa 150
de specii de microorganisme si ca doua persoane nu au in comun
decat 13% din ele.
„Fiecare dintre noi lasa o urma unica si irepetabila de bacterii
in timp ce desfasoara activitatile cotidiene. Ca atare, diferentele
intre comunitatile de bacterii ale indivizilor ar putea fi
utilizate pentru identificarea obiectelor cu care acestia au intrat
in contact”, a comentat seful echipei de cercetatori, Noah Fierer.
Potrivit acestuia, rata de corectitudine a acestei tehnici variaza
intre 70% si 79%, iar prelevarea de AND bacteric ar putea fi mult
mai facila decat cea a ADN-ului uman.
Sursa: Galileo
CITESTE SI: