Studiul, descris intr-un articol aparut in Nature Neuroscience,
deschide noi perspective pentru tratamentul farmacologic al acestei
dereglari. „De multe ori oamenii ii percep pe psihopati drept niste
criminali cu sange rece care isi iau ceea ce doresc fara sa se
gandeasca la consecinte. Noi am descoperit insa ca la baza unora
dintre cele mai problematice comportamente asociate psihopatiilor,
precum actele de violenta, tendinta de recidiva si
recursul la alcool si droguri, poate sta un sistem al recompensei
hiperactiv”, a explicat Joshua Buckholtz, unul dintre
cercetatori.
Exista o lunga traditie de studiu al psihopatiilor care s-a
concentrat asupra lipsei de sensibilitate la pedeapsa, si a
fricii, dar aceste trasaturi nu constituie
indicatori buni ai unui comportament violent sau criminal, a
adaugat David Zald.
In decursul cercetarii, voluntarii au fost supusi mai multor teste
pentru a le fi evaluat nivelul trasaturilor de personalitate
psihopatica: acestea se dispun de-a lungul unui spectru de
posibilitati, in cadrul caruia comportamentul criminal nu
reprezinta decat o extrema; astfel de trasaturi pot exista si la
persoane normale, manifestandu-se ca tendinta care manipulare,
egocentrism si apetit mare pentru asumarea de riscuri.
Subiectilor le-a fost administrata o doza de amfetamina in timp ce
erau supusi la o tomografie cu emisie de pozitroni pentru a le fi
examinate reactiile sistemului dopaminergic. Astfel, ipoteza
neurologilor ca trasaturile psihopatice ar fi legate si de o
disfunctie a sistemului dopaminergic al recompensei s-a confirmat.
„Am descoperit ca persoanele cu puternice trasaturi psihopatice
aveau o descarcare de dopamina de patru ori mai mare decat cea
normala ca raspuns la amfetamina”, a comentat Buckholtz.
CITESTE SI: