Prim Ministrul danez Lars Loekke Rasmussen descrie summitul
Natiunilor Unite despre incalzirea globala drept „o oportunitate pe
care lumea nu o poate rata”, mentionand ca „este nevoie mai mult
decat oricand de un angajament comun, puternic si ambitios al
statelor lumii in privinta schimbarii climatice”.
Summitul ONU din Copenhaga urmareste sa inlocuiasca vechiul
protocol de la Kyoto (la care o serie de puteri industriale,
printre care SUA, au refuzat sa adere), insa nu va fi o misiune
usoara adoptarea unei rezolutii comune. Cu toate ca numeroase tari
propun reducerea emisiilor de carbon, responsabile de incalzirea
globala, nu putini analisti se intreaba daca aceste reduceri vor fi
acceptabile pentru o lume aflata in continua si galopanta
dezvoltare sau daca vor fi de ajuns pentru a preveni schimbarile
climatice periculoase. In acest moment, raspunsurile la cele doua
intrebari par a fi « nu » si « poate ». Exista inca o diferenta
semnificativa intre ceea ce oamenii de stiinta considera ca este
necesar si politicile ecologice adoptate de diversele guverne ale
lumii.
Cu toate acestea, niciodata in cei 17 ani de cand incalzirea
globala a ajuns in agenda publica, nu au existat atat de multe tari
care sa propuna planuri si solutii pentru stoparea incalzirii
globale. Cu alte cuvinte, desi este dificil, in cele doua saptamani
ale summit-ului, sunt mari sanse sa se ajunga la un consens global
care va fi, oricum, mai bun decat actualul protocol de la Kyoto.
Din punctul de vedere al cercetatorilor, insa, acest consens s-ar
putea sa nu fie suficient pentru salvgardarea Terrei.
In luna iulie a acestui an, grupul tarilor puternic
industrializate, G8, a adoptat o tinta de mentinere a cresterii
temperaturilor globale din perioada pre-industriala pana in prezent
de pana la 2 grade Celsius. Numerosi delegati africani, alaturi de
reprezentatii statelor insulare, mai mici sustin ca acest prag va
avea un impact major cu potential negativ asupra tarilor pe care le
reprezinta. In acelasi timp, grupul dominat de China, G77, al
tarilor aflate in dezvoltare, au propus un prag cu mult mai greu de
atins, de numai 1,5 grade Celsius – in conditiile in care nicio
tara puternic industrializata nu a adoptat politici pentru stoparea
emisiilor gazelor cu efect de sera pentru a atinge acest
obiectiv.
Intelegerea trebuie facuta printr-un compromis intre statele
bogate si industrializate si cele aflate in dezvoltare, considera
analistii. In acelasi timp, preocuparea societatii civile vizavi de
incalzirea globala a sporit semnificativ in ultimul timp,
aproximativ 64% din oamenii din intreaga lume considerand astazi
incalzirea globala drept o problema foarte serioasa; cu 20% mai
mult fata de 1998, se arata intr-un studiu realizat de Globescan
pentru BBC. De altfel, numerosi activisti din intreaga lume, vor
organiza o demonstratie de proportii pe 12 decembrie, la Copenhaga,
pentru fortarea adoptarii celei mai bune rezolutii posibile.
Summit-ul pe
scurt
Perioada de desfasurare: 7 – 18 decembrie
Scop: discutarea situatiei emisiilor de gaze
nocive din prezent si adoptarea masurilor financiare si politice
pentru stoparea incalzirii globale
Paricipanti: 192 de delegati, dintre care 100
de oameni politici de prim rang, printre care presedintele SUA
Barack Obama, prim ministrul britanic Gordon Brown, presedintele
Frantei Nicolas Sarkozy, prim ministrul Indiei Manmohan Singh.
Principalele teme ale discutiilor: stabilirea
unor tinte pentru stoparea gazelor cu efect de sera; suport
financiar pentru adaptarea politicilor ecologice pentru tarile
aflate in curs de dezvoltare; o rezolutie comuna privind stoparea
defrisarilor pana in 2030
Sursa: BBC
CITESTE SI: