Cele doua studii furnizeaza pretioase informatii legate de
procesele de domesticire, variabilitate genetica intre rase,
asemanari si diferente cu fiintele umane. Studiul genomului calului
a inceput in urma cu trei ani la Broad Institute de la MIT si la
Harvard, proiectul fiind bazat pe o ampla colaborare
internationala. Cercetatorii au secventiat intregul genom al unei
iepe din rasa Thoroughbred, iar din analiza celor 2,7 miliarde de
litere”, a reiesit ca circa 53% dintre gene se afla pe cromozomi
in aceeasi pozitie ocupata de gena corespondenta pe cromozomul
uman, un fenomen cunoscut sub numele de sintenie.
Potrivit cercetatorilor, aceasta descoperire ar putea ajuta
cercetarea in domeniul bolilor genetice, din moment ce caii si
oamenii au in comun circa 90 de gene. Analiza ADN-ului ecvestru a
mai rezervat o surpriza: observand cromozomul 11, oamenii de
stiinta au descoperit un nou centromer (regiuni centrale ale
cromozomilor constituite din secvente duble de ADN). Este vorba
despre un centromer functional si stabil, dar care nu poseda
secvente duble de ADN, constituind asadar o „achizitie” recenta in
panorama evolutiva a mamiferelor.
In cazul porcului, studiul prezentat a implicat si el universitati
si centre specializate din lumea intreaga, genomul unui mascul din
rasa Duroc fiind descifrat in proportie de 98%. Din analiza
acestuia, oamenii de stiinta spera sa izoleze gene care sa faca
lumina asupra proceselor imunitare si fiziologice proprii speciei.
Porcii si-au dovedit de multa vreme utilitatea ca modele pentru
studiul bolilor umane, iar rezultatele proiectului, publice si fara
brevet, vor servi la promovarea cercetarii bolilor cardiovasculare,
pulmonare, gastrointestinale si imunologice.
CITESTE SI: