Analiza chimica a solutiei respective a pus in evidenta o
concentratie relativ ridicata de compusi organici hidrosolubili (cu
o structura asemanatoare celei a unor neurotransmitatori), de
aminoacizi liberi, mici peptide, saruri si unele
glicoproteine.
In prima faza s-a crezut ca puterea adeziva a panzei de paianjen
s-ar datora fortelor higroscopice generate de solutie; studii
ulterioare au demonstrat insa ca aceasta depindea de prezenta pe
filamentele panzei a unor mici „noduli” de glicoproteine, a caror
structura moleculara a continuat insa sa fie ignorata.
Acum, potrivit unui articol aparut intr-o revista a Societii
Chimistilor Americani, un grup de cercetatori de la Universitatea
Wyoming din Laramie a reusit sa identifice genele care codifica
pentru doua astfel de glicoproteine, cele produse de paianjenii din
specia Nephila clavipes. „Odata ce aceste gene au fost clonate si
facute sa se supra-exprime in sisteme constituite de insecte sau
culturi bacterice, ne vom putea gandi la productia la scara larga a
acestor glicoproteine in vederea dezvoltarii si producerii de noi
bio-adezivi”, a precizat Omer Choresh, seful echipei de
cercetare.
Sursa: Le Scienze
CITESTE SI: