Studiul, realizat de cercetatorii irlandezi de la Trinity
College din Dublin si publicat recent in revista Trends in
Cognitive Science, a examinat efectele cerebrale ale metodelor
utilizate de armata americana la interogarea suspectilor de
terorism: privarea de somn, izolarea si asa-numitul
waterboarding (simulare a innecarii).
Potrivit lui Shane O’Mara, autorul articolului, centrii nervosi
corelati memoriei intra intr-un fel de scurt-circuit atunci cand
sunt supusi unui stres puternic. „In lumina cunostintelor
neurologice actuale este improbabil ca metodele coercitive sa
functioneze in obtinerea de informatii”, a explicat cercetatorul,
in opinia caruia, ele cauzeaza un stres grav, prelungit, in masura
sa compromita memoria si capacitatea creierului prizonierului de a
lua decizii.
Prin urmare, nu este vorba doar de faptul ca, sub tortura,
atunci cand durerea si anxietatea devin insuportabile, omul este in
stare sa marturiseasca orice pentru a pune punct supliciului;
studiul a demonstrat si ca, in aceste conditii, creierul incepe sa
genereze amintiri false. Cortexul prefrontal si hipocampul, doua
zone cruciale pentru formarea amintirilor, nu mai functioneaza
corect in conditii de tensiune excesiva, fiind foarte sensibile la
hormonii de stres si ajungand pana la a produce amintiri ale unor
fapte care nu s-au intamplat niciodata, a precizat O’Mara.
Citeste
TOP 10 asasini fiorosi in slujba Mafiei,
episodul de astazi al
maratonului DESCOPERA SECRETELE MAFIEI!
CITESTE SI: