Am fost invatati ca anumite organe, necesare doar in trecutul indepartat al omului, au ramas in corpurile noastre ca o urma a evolutiei prin care am trecut. Apendicele, splina, coccisul, amigdalele sau maselele de minte ar fi doar cateva dintre acestea. Cercetatorii din cadrul Universitatii de Medicina din New York atrag, insa, atentia asupra pericolului subestimarii acestor asa numite „atavisme”, si demonstreaza ca unele dintre ele se pot dovedi de o importanta majora in viata fiecarui individ.
„In urma studiilor noastre, am descoperit ca splina, ca un exemplu, joaca un rol critic in vindecarea afectiunilor inimii”, afirma Jeffrey Laitman, unul dintre cercetatorii Scolii de Medicina din New York. „Splina este cea care creaza filtre pentru corpusculii nesanatosi din sange si tot ea stocheaza monocite, celule esentiale in sistemul imunodeficitar. Pana recent se credea ca monocitele sunt produse numai in maduva oaselor si ca sunt stocate in vasele de sange. Astazi stim ca splina produce circa 40-50% dintre monocitele esentiale recuperarii in urma unui atac de cord”, sustine acelasi om de stiinta.
Chiar si apendicele, considerat multa vreme nefolositor, se pare ca are un rol extrem de important in buna functionare a corpului uman. „Apendicele este, de fapt, un organ in care bacteriile necesare digestiei sunt stocate. El are un rol vital atunci cand este vorba de repopularea intestinelor cu astfel de bacterii, mai ales in cazul unor boli ale sistemului digestiv”, adauga Bill Parker, unul dintre savantii implicati in cercetari.
In prezent, oamenii de stiinta incearca sa afle utilitatea coccisului, a muschilor urechii si a parului de pe corp, in organismul uman.
Sursa: Pravda
CITESTE SI: