Marea epidemie de gripa care a lovit omenirea in 1918 a facut, in 18 luni, un numar de victime inca necunoscut cu precizie – specialistii avanseaza cifre situate intre 50 de milioane si 100 de milioane. Pana de curand, se credea ca acest numar imens de morti s-a datorat virulentei tulpinii virale. Insa, recent, un grup de cercetatori de la Universitatea din Atlanta, SUA, a luat din nou la mana datele privind pandemia de gripa si a remarcat ca evolutia cazurilor, asa cum este ea descrisa in arhivele medicale, poate duce la o alta concluzie privind cauza reala a mortii. Timpul scurs intre aparitia primelor simptome si moartea pacientilor era, in general, de 7-11 zile, ceea ce corespunde mai degraba unei infectii bacteriene – cel mai probabil cu Streptococcus pneumoniae. In 1918 nu exista nici un antibiotic specific impotriva acestei bacterii si nici un vaccin preventiv, ceea ce explica numarul enorm de victime. Azi insa, exista medicamente cu actiune specifica impotriva diferitelor tulpini de Streptococcus pneumoniae. Ipoteza avansata de cercetatorii americani sugereaza un scenariu ceva mai putin pesimist in cazul unei pandemii si niste orientari practice: desi ne temem de virusul H5N1 (al gripei aviare – cel mai susceptibil, la ora actuala, de a declansa o pandemie de gripa), e posibil, totusi, sa ne descurcam fara foarte multe victime daca, pe langa stocurile de vaccinuri si medicamente antivirale pe care deja le-au pregatit multe tari, am incepe sa strangem si stocuri corespunzatoare de antibiotice.
Sursa: Reuters