Descoperirea a reiesit in urma unui studiu, efectuat pe un cluster stelar vechi de cinci milioane de ani, localizat in constelatia Canis Major cu ajutorul Telescopului Spatial Spitzer al NASA. Astronomii au descoperit ca toate stelele din cluster care erau cel putin la fel de mari precum Soarele nu erau acompaniate de discuri de gaz si praf din care sa se formeze giganti gazosi precum Jupiter. Doar un numar mic de stele din cluster, cu dimensiuni mai reduse decat ale Soarelui, mai aveau discuri protoplanetare, dintre care unele capabile sa formeze mici planete din roca precum Pamantul si Marte, sau lumi de gheata precum Pluto. Extrapoland aceste date, oamenii de stiinta au conchis ca, in timp ce unei planete precum Pamantul i-au fost necesari 20 pana la 30 milioane de ani pentru a evolua, Jupiter si-a atins forma completa in numai o fractiune din acest timp, adica in numai doua sau trei milioane de ani. Cercetatorii au doua teorii majore referitoare la modul de formare a planetelor asemanatoare lui Jupiter: fie prin formarea unui miez solid, in jurul caruia gazelele se aduna sau numai din gaze care se comaseaza gratie atractiei gravitationale. Daca cea de-a doua teorie s-ar dovedi corecta, ar insemna ca plante ca Jupiter se formeaza in numai mii pana la zecii de mii de ani, este de parere astrofizicianul Thomas Quinn de la Universitatea din Washington, care s-a ocupat de modelari planetare cu ajutorul computerului. “Exista inca o dezbatere febrila pe marginea perioadei de timp de formare a gigantilor gazosi”, sustine cercetatorul.
Sursa: Discovery