Misiunile Voyager au aratat ca a sasea luna ca marime a lui Saturn are doar 500 de kilometri in diametru si reflecta aproape 100% din razele solare. In ciuda marimii reduse, suprafata sa este presarata de cratere, avand un teren deformat din punct de vedere tectonic, cu zone a caror crusta nu are mai mult de 100 milioane de ani vechime. Sonda Cassini a orbitat in apropierea lunii, aratand ca din punct de vedere geologic satelitul este activ si in zilele prezente, insa a adus si noi dovezi referitoare la prezenta apei sub suprafata inghetata.
Una dintre cele mai mari surprize ale acestei misiuni a fost descoperirea unor jeturi asemanatoare gheizerelor care imprastie gheata si vapori de apa in spatiu, expulzate de curentii care circula dedesubt. Teoria curentilor din adancuri ca posibila sursa a aparitiei vietii pe Pamant poate fi aplicata si satelitului Enceladus, deoarece punctele fierbinti aflate in bazinul apelor de sub crusta inghetata ar putea influenta pozitiv procesul aparitiei microorganismelor.
Nu se stie exact cat poate dura acest proces, insa se pare ca in ceea ce priveste viata pe Pamant s-a derulat destul de repede, prin urmare este posibil ca in ultimele zeci de milioane de ani, sub crusta inghetata a lui Enceladus sa se fi format o astfel de supa primordiala. Pe masura ce misiunea Cassini continua, NASA incearca sa aseze corect piesele acestui puzzle.
Sursa: Daily Galaxy