Misiunile Apollo 11, 12 si 14 de la finele anilor ’60 au transportat in misiunile lor “detectoare de praf”, inventate de fizicianul australian Brian O’Brien. Informatia captata pe suprafata Lunii a fost readusa pe Pamant si codata pe banda magnetica, dar o eroare de arhivare a NASA a facut ca inregistrarile sa fie pastrate la Universitatea din Sydney si sa ramana nevalorificate. O’Brien a avut acces la date, dar nu le-a putut descifra integral, iar documentele stiintifice pe care el le-a publicat despre praful lunar nu au nascut un mare interes din partea comunitatii stiintifice. “Acestea au fost singurele masuratori active ale prafului lunar in perioada misiunilor Apollo, dar nimeni nu le-a considerat importante”, spune cercetatorul. “Acum s-a inteles insa ca praful este problema de mediu numarul unu pe Luna”. Inregistrarile au fost pastrate intr-o camera cu clima controlata inca de la venirea lor pe pamant, iar O’Brien a descoperit recent in cadrul Societatii Muzeologice Australiene de Computere, un dispozitiv IBM din anii ’60 capabil sa descifreze informatiile. Aparatul este defect, insa repararea lui se asteapta sa fie posibila in luna ianuare. Din acel moment, extragerea informatiilor blocate si uitate timp de patru decade, nu va dura mai mult de o saptamana.
Sursa: ABC News