In culturile populare de pretutindeni, imaginea soarecelui sau a sobolanului este aceea a unui animal istet, cu un puternic instinct de conservare, care este perfect constient de pericolul prezentat de pisici. In prezent, cercetarile au demostrat acelasi lucru, alaturi de observarea comportamentului schimbat al rozatoarelor la adresa unei pisici necunoscute.
Sobolanii studiati de zoologii australieni s-au oprit instantaneu din activitatile lor, concretizate in joaca, lupta, hranire, imperechere, in momentul cand au simtit mirosul unei pisici straine. Anterior, rozatoarele nu dadeau nici o atentie mirosului pisicilor din cartier cu care erau obisnuiti, si le cunosteau atat obiceiurile cat si capacitatea de a-i prinde sau urmari. Disectiile creierului sobolanilor au aratat ca partea din creier care raspunde expunerii olfactive la feromonii de pisica devine din ce in ce mai putin activa, pe masura ce sobolanul se obisnuieste cu pisica in cauza. In cazul unei pisici noi, creierul sobolanului devine alert intr-o fractiune de secunda.
Cand o pisica noua isi stabileste teritoriul de vanatoare in zona unde traiesc sobolanii, cea mai buna solutie pentru acestia este de a ramene extra-vigilenti pana cand ajung sa cunoasca obiceiurile pisicii si se obisnuiesc cu ea.
“Recunoasterea individuala a pradatorilor are beneficii reale pentru rozatoarele salbatice. Cunoaste-ti dusmanul ca sa supravietuiesti, acesta este se pare prima lege a sobolanilor” conchide Iain McGregor, autorul acestui studiu.
Sursa : New Scientist