Importanta acestui vestigiu este data de faptul ca zidul este ramasita celui de-al doilea Templu, distrus de romani in anul 70 d.cr. Zidul a fost ridicat in 37 i.Hr, cand regele Irod a decis sa mareasca cel de-al doilea Templu, aflat in centrul vietii spirituale evreiesti din epoca. El a ordonat construirea a patru ziduri in jurul esplanadei, pentru susţinerea ansamblului edificiului. Mare parte din zidul lung de 488 de metri este subterana si se intinde in orasul vechi.
Ceea ce este curios insa, este faptul ca nu pietrele originale, zidite in urma cu 20 de secole sunt cele care se sfarama, ci cele mai recente, plasate in partea superioara a zidului cu 2.000 de ani mai tarziu.
"Problema o constituie pietrele din epoca mandatului britanic (intre 1917 si 1948), care se faramiteaza si pe care trebuie sa le restauram", a declarat rabinul Shmuel Rabinovitch.
Problema o constituie o interpretare a legii iudaice care spune ca este interzis sa deplasezi, sa inlocuiesti sau sa repari pietrele din Zidul Plangerii, insa marele rabin sefard Shlomo Amar a decretat in trecut ca lucrarile de reparare nu pot fi efectuate decat de evrei care s-au purificat într-o baie rituală, la lumina zilei.
“Departamentul israelian pentru antichitati se va implica in lucrarile de reparare si ar putea chiar sa instaleze o plasa de securitate in caz de nevoie”, a spus Raanan Kislev, unul dintre directorii institutiei.
Lucrarile de reabilitare ar trebui sa inceapa dupa pastele evreiesc, a carui celebrare a inceput de vineri. Pana la inceperea restaurarii, esplanada din fata zidului va fi in continuare deschisa pelerinilor.
Sursa: Mediafax