Solistii din genom

Genele umane care lucreaza “pe cont propriu” pareau pana acum a reprezenta o minoritate: oamenii de stiinta erau convinsi ca atat copia genei provenita de la mama, cat si cea de origine paterna erau ambele exprimate (adica transcrise in proteine) intr-un individ.

Un studiu condus de Andrew Chess si Alexander Gimelbrant de la Harvard Medical School din Boston, publicat in revista Science, demonstreaza insa ca, in cazul unei parti importante din genomul uman doar una dintre cele doua copii este exprimata, iar alegerea acestea se produce in mod cu totul aleatoriu. Potrivit autorilor studiului, aceasta situatie ar putea influenta si predispozitia catre anumite boli a indivizilor.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?