Doi arheologi americani au avansat o noua ipoteza: cacaoa a fost folosita mai intai pentru a produce o bautura slab alcoolizata asemanatoare berii, numita chicha, pe care unele triburi sud-americane o produc si o consuma si azi. Chicha era produsa prin fermentarea fructelor arborelui de cacao.
Lasand sa fermenteze impreuna pulpa apoasa a fructului si semintele, acestea dezvoltau aroma specifica ciocolatei. Ulterior, semintele au fost macinate pentru a obtine pasta ce servea la fabricarea ciocolatei lichide, neindulcite, numita chocolatl, de asemenea o bautura specifica civilizatiilor precolumbiene si prima forma sub care europenii au cunoscut ciocolata, dupa descoperirea Americii.
Faptul ca era implicat un proces de fermentare i-a condus pe cercetatori la ipoteza ca initial era vorba despre fabricarea unuei bauturi de tipul berii.
Cioburi de vase, cu vechimi cuprinse intre 2200 ani si 3100 ani, gasite la Puerto Escondido, Honduras, in ruinele unei asezari stravechi, au fost examinate cu ajutorul unor tehnici performante, cercetatorii reusind sa extraga din porii materialului ceramic reziduuri ce contineau urme de teobromina – dovada ca vasele continusera o bautura pe baza de cacao. Dar nu chocolatl, sustin arheologii; nu s-au gasit urme de ardei iute, despre care se stie ca servea la condimentarea ciocolatei, iar vasele (cu gatul lung si stramt) par mai potrivite pentru fabricarea berii decat a bauturii numite chocolatl.
Sursa: New Scientist