Contesa demon – mit si adevar
Nascuta la 1560, din parinti de origine nobila (tatal sau,George Bathory, fiind fratele lui Andrey Bathory, Principe al Transilvaniei, in timp ce mama sa, Anna Bathory, era fiica lui Istvan Bathory, un alt Principe al Transilvaniei. Tot prin mama sa, Elizabeta era nepoata lui Stepan Batory, regele Poloniei) Elizabeta Bathory se bucura de o educatie aleasa, vorbind fluent patru limbi straine, asta intr-o perioada in care multi dintre nobili nu stiau nici macar sa scrie sau sa citeasca. De asemenea, este recunoscuta drept una dintre cele mai frumoase femei ale epocii, parul sau negru si pielea deosebit de alba devenind subiectul multor drame amoroase.
Cu toate acestea, desi facea parte dintr-o familie nobila, Elizabeta nu s-a putut bucura de o copilarie fericita. Inca de la o varsta frageda, se pare ca suferea de accese de furie necontrolate pe care unii apropiati le considerau manifestari de epilepsie. De altfel, numerosi membrii ai familiei Bathory sufereau de deviatii (matusa Elizabetei, o doamna respectabila de la curtea regelui Mathias al II-lea fusese repudiata pentru vrajitorie si lesbianism, unchiul sau era recunoscut ca alchimist si adorator al diavolului in timp ce fratele sau, era acuzat de uciderea mai multor copii). Mai mult, chiar bona sa din copilarie, una dintre cele arestate in 1610, era cunoscuta drept vrajitoare si practicanta a magiei negre.
La numai 11 ani se logodeste cu Ferenc Nadasdy, unul dintre cei mai cruzi comandanti din armata ungara, renumit pentru atrocitatile sale impotriva turcilor, cele care aveau sa ii atraga porecla de Cara Beg( Cavalerul Negru). Casatoria care are loc patru ani mai tarziu, nu va dura decat zece ani, datorita uciderii lui Nadasdy, cel mai probabil intr-una dintre multele sale escapade amoroase.
Odata cu moartea acestuia, comportamentul deviant al contesei devine evident. Pe langa numeroasele relatii pe care le-ar fi avut cu barbati si chiar cu matusa sa, angajatii sai marturisesc faptul ca Elizabeta Bathory devenise obsedata de propria frumusete, schimdandu-si hainele de sase ori pe zi si petrecand ore intregi in fata oglinzii. Aceasta chiar isi comandase o oglinda speciala, prevazuta cu margini pe care contesa sa isi poata odihni bratele atunci cand obosea.
Mai mult, martorii povestesc despre obsesia contesei privind tratamentele care i-ar fi putut oferi viata si tinerete vesnica.
Se spune ca in timp ca palmuia una dintre servitoare, cateva picaturi de sange ar fi ajuns pe pielea Elizabetei lasandu-i acesteia impresia ca pielea i s-a intinerit si a devenit mult mai fina. De aici si pana la masacrele care au urmat a fost doar un pas. Rand pe rand, toate femeile tinere din satele apropiate a fost aduse la castel, sub pretextul angajarii, nici una dintre ele nemaintorcandu-se vreodata.
Dovezile stranse in timpul procesului demonstrau clar ca Elizabeta obisnuia sa le tortureze personal pe multe dintre victime, descoperind tot timpul noi metode de tortura, care mai de care mai macabre. Din marturiile martorilor, aceasta ar fi folosit sangele tinerelor in diferite tratamente cosmetice menite sa o intinereasca, practicand in acelasi timp si canibalismul.
Contesa chiar isi aduna o suita formata din personaje obscure, majoritatea practicante ale magiei negre si ale sacrificiilor umane, pe care le puteau aplica fara teama sub obladuirea acesteia. Cum tratamentele nu aveau succes, apropiatii Elizabetei o sfatuiesc sa foloseasca tinere de sorginte nobila in locul celor din sate, fapt ce va duce si la descoperirea ororilor din castelul Cachtice.