Cartier preface in aur tot ce atinge

Petrecerea continua
Pentru o festivitate de lansare, in 1983, cei de la Cartier au organizat o petrecere fastuoasa, cu o puzderie de celebritati invitate in Tunisia, pe plaja de la Port El Kantaoui, si cu un scenariu care prevedea ca rasaritul soarelui sa fie filtrat printr-o pereche gigantica de ochelari de soare Cartier. Din nefericire, o furtuna de nisip le-a zadarnicit planul, astfel incat petrecerea ar fi fost complet compromisa daca n-ar fi intervenit Elton John, invitat si el la lansare, care i-a despagubit pe invitati, la hotel, cu un strasnic concert improvizat. Povestea cu petrecerea pe plaja e cat se poate de ilustrativa pentru stilul grandios al lansarilor de articole Cartier. La fel e si prezenta staruitoare a vedetelor pe post de reclame vii.

Ornella Muti si Naomi Campbell s-au imbracat in pantere de dragul parfumurilor Cartier; din spatele unor rame Cartier a privit nu numai Elton John, ci si David Bowie sau actorul Christopher Walken (A View To A Kill, 1985). Si destinele accesoriilor luate in primire de Cartier seamana intre ele: la fel ca brichetele sau stilourile, ochelarii de soare ai firmei au evoluat spre un statut tot mai clar de bijuterie – in 1985 a aparut o rama din aur de 18 carate, incrustata cu diamante. Pare ca in cele din urma Cartier va transforma in aur tot ce atinge, alegand mereu alte si alte obiecte despre care decreteaza ca le trebuie neaparat bogatilor ca sa se mentina la moda. Iar posibilitatile de explorat in continuare sunt destule. Pe cand un telefon mobil cu carcasa fixata in suruburi de diamante? Sau un laptop bordo, cu logo-ul celor doi „C“ incrustat discret cu aur langa touchpad?

• Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor,…
• Hattie McDaniel, prima persoană de culoare recompensată cu Oscar. „Am făcut ce am putut. Restul…am lăsat…

Foto: Cartier

FACTS

Rezultatul a fost insa dezamagitor. Inlocuitorii paleau in comparatie cu focurile fantastice ale diamantelor originare. Pasul urmator a fost inlocuirea diaman­telor cu zirconiu cubic si a rubinelor birmaneze cu rubine sintetice. Frumusetea initiala a fost restaurata atata cat a fost posibil, in asteptarea vremii cand, unul cate unul, diamantele si rubinele naturale se vor intoarce in colierul din care au fost furate.

Cam asa a inceput marea aventura a brichetelor Cartier: unele dintre obiectele cel mai putin susceptibile sa ajunga insemne ale bogatiei si ale bunului-gust, brichetele s-au transformat din accesorii functionale in articole de lux, aproape in obiecte de cult. E limpede ca spiritul epocii a permis-o: pana tarziu in anii ’80, fumatul era inca vazut ca o indeletnicire sexy, in stare sa sugereze libertatea si libertatile vietii mondene. Fapt e ca, timp de doua decenii bune, bricheta ovala Cartier a reprezentat cadoul de lux prin excelenta, devenind totodata un simbol cultural de neignorat.

Ucenicul vrajitor
Istoria Cartier este insa departe de a incepe cu exuberanta cheltuitoare a jet-set-ului din anii ’70. Ceea ce avea sa devina unul dintre cele mai fascinante branduri de bijuterii si obiecte de lux isi are originea in efortul unui ucenic de bijutier parizian de a crea o emblema pentru lucrarile iesite din mana sa: un diamant cu o inima, imprejmuite de initialele L si C – de la Louis-François Cartier, cel care a devenit in 1847 proprietar al atelierului de bijuterii din Rue Montorgueil nr. 29. Pe urma, Cartier a reusit sa se remarce, mai ales in epoca de baluri si petreceri a celui de-al Doilea Imperiu. In 1859, a izbutit sa se mute pe Boulevard des Italiens, in inima Parisului artistic; in acelasi an, imparateasa Eugénie i-a comandat un serviciu din argint pentru ceai.

Axa Paris-Londra-New York
Mestesugul lui Cartier a fost preluat de fiul lui si de cei trei nepoti, acestia din urma ajungand sa conduca fiecare cate o „divizie“ a unei afaceri devenite internationale: la Paris, la Londra si la New York. In decursul a doua generatii, familia Cartier si-a adaugat pe lista clientilor case regale ale Europei (printre care si cea din Romania), ori mari industriasi si finantisti americani, ca Rockefeller, Vanderbilt sau Ford. Ceea ce i-a cucerit pe toti acestia a fost imaginatia nepotilor Cartier in materie de design: ei au incorporat in bijuteriile lor influente egiptene, persane, extrem-orientale si rusesti, au revitalizat modelul ghirlandei si, de la 1906 incoace, au intuit spiritul Art Deco, incepand sa se orienteze spre combinatiile de culori tari si spre materiale noi, precum onixul sau coralul.

Primul ceas de mana semnat Cartier a fost realizat in 1888. Cola­borarile cu fabricanti de ceasuri renumiti, in preajma primului Razboi Mondial, au avut ca efect extinderea Cartier pe domeniul orologeriei, cu cel putin doua modele epocale de ceasuri de mana: Santos, primul ceas de mana barbatesc cu curea din piele (denumit astfel in cinstea aviatorului brazilian Alberto Santos) si ceasul Tank, inspirat de senilele tancurilor cu care Aliatii i-au invins pe germani si conceput ca un omagiu adus de Franta Statelor Unite pentru sprijinul dat in razboi – de unde si succesul la clientii americani. Dupa decenii intregi de variatii pe temele Santos si Tank, poate cea mai socanta forma de subliniere a unicitatii ceasurilor firmei aveau s-o constituie lucrarile ciudate ale sculptorului César, realizate din zeci de ceasuri Cartier contrafacute, zdrobite si apoi puse laolalta in blocuri compacte. La acestea s-au adaugat reprezentatiile publice organizate de actualul presedinte al Cartier, Alain-Dominique Perrin, care a invitat televiziuni si ziare sa inregistreze momentul cand el insusi conduce compresorul cu care distruge mormane de ceasuri Cartier contrafacute.