Anasazii razboinicii falezelor

Publicat: 19.06.2007
In zorii Evului Mediu, cand in Europa se construiau primele catedrale, pe falezele din sudul Americii de Nord indienii anasazi ridicau uriase fortarete de piatra. Paradoxal, aceste constructii n-au fost expresia pacii si a prosperitatii, ci a luptelor fratricide dintre locuitorii de atunci ai continentului. Lamuriri primim de la Laurentiu Ianculescu.

Se pare ca drumurile strabateau canionul Cacho intr-o epoca in care aici se gaseau turcoaze. Aceste pietre pretioase au fost descoperite in majoritatea mormintelor anasazi, alaturi de vase din ceramica, varfuri de sageti si efigii. Ulterior, marile rute mexicane ale turcoazului au fost uitate definitiv, iar canionul Chaco a fost abandonat, fapt care a dus la ruperea relatiilor cu Tollan, capitala tolteca a Mexicului – mult timp piata principala de desfacere pentru pietrele pretioase.

Plecarea anasazilor
In vechime, pe teritoriul astazi extrem de arid din New Mexico, populatia agricola a anasazilor a reusit sa cultive bostani, morcovi, bumbac si tutun. In se­colul al XI-lea, teritoriul populat de anasazi se intin­dea din sudul Nevadei pana in centrul statului New Mexico si din nordul Arizonei pana in sudul statului Utah.

La mijlocul secolului al XII-lea, neamurile chaco, cei care inspirau teama, si-au abandonat teritoriile stramosesti de la nord de New Mexico. De asemenea, la sfârsitul secolului al XIII-lea, ramurile Virgin, Kayenta si Mesa Verde au parasit impreuna Tinutul celor patru colturi.

Numai ramura Rio Grande si alte comunitati izolate de la marginea platoului Colorado au continuat sa traiasca acolo. Totusi, cei care au ramas au abandonat Palatul de Piatra si oraselul Betatakin, in perioada 1275-1300. Descendentii Rio Grande, triburile zuni, keres si towa, au fost cei care, in 1540, i-au intampinat cu ostilitate pe spaniolii lui Francisco Vázquez de Coronado.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase