Romania in zodia Taurului

Astfel, la 2 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza dadea lovitura de stat care-i va permite ulte­rior sa treaca la infaptuirea principalelor sale reforme – cea agrara si cea electorala – si im­pli­cit la modernizarea Romaniei. La 10 mai 1866, Carol I depunea juramantul de domni­tor al Romaniei, pentru ca 15 ani mai tarziu sa fie incoronat rege, tot intr-o zi de mai. In­tre timp, la 9 mai 1877, statul roman isi pro­cla­ma independenta fata de Imperiul Otoman. In 1918, pe 7 mai, Romania semna la Bucuresti umilitorul tratat de pace cu Puterile Centrale, eveniment negativ, desigur, dar cu urmari semnificative. In 1945, al doilea Razboi Mondial la care tara noastra a participat succesiv – mai intai de partea Germaniei, apoi, intr-o a doua faza, de partea Aliatilor – a luat sfarsit pe 9 mai. Onomastica oficiala comunista a adus in prim-plan alte doua sarbatori legate de luna mai: Ziua internationala a celor ce muncesc, pe 1 mai, si celebrarea infiintarii Partidului Comunist din Romania, pe 8 mai. Dupa Revolutie, primele alegeri libere au avut loc la 20 mai 1990. Noua ani mai tarziu, prima vizita a unui suveran pontif – Ioan Paul al II-lea – intr-o tara majoritar ortodoxa s-a petrecut tot in luna mai. In plus, cea mai mare performanta a unei echipe romanesti de fotbal a avut loc in seara de 7 mai a anului 1986, cand Steaua Bucuresti a cucerit Cupa Campionilor Europeni, intr-o finala de infarct cu FC Barcelona. In spatele cortinei Legat de evenimentele enumerate, exista si aspecte mai putin cunoscute publicului. In 1877, Declaratia de Independenta urma sa fie citita de catre Mihail Kogalni­cea­nu in plenul Parlamentului pe 10 mai, data menita a coincide cu ziua intrarii lui Carol I in Bucuresti, in 1866.

Pe 9 mai insa, la o zi dupa bombardamentul otoman asupra oraselor Calafat, Bechet si Oltenita, intempestivul Nicolae Fleva s-a grabit sa faca in Parlament o interpelare asupra situatiei Romaniei. Kogalniceanu a fost obligat astfel sa devanseze citirea Declaratiei, anuntand ruperea relatiilor cu Turcia in aceeasi zi, cand a afirmat raspicat: „Suntem indepen­denti, suntem natiune de sine-statatoare“. Asa a ajuns 9 mai Ziua Independentei Nationale. Nici capitularea de la 9 mai 1945 a Germaniei hitleriste nu a fost lipsita de surprize. In realitate, actul capitularii fusese semnat pe 7 mai in orasul francez Reims, la cartierul general al comandantului suprem al fortelor anglo-americane, in prezenta reprezentantilor Aliatilor, inclusiv a celor sovietici. Orgolios si dornic sa-si confirme do­minatia, Stalin a impus semnarea capitularii neconditionate inca o data, in Berlinul ocupat de trupele sovietice. Asa se face ca semnarea celui de-al doilea act a fost programata pentru 8 mai. Cum insa, in momentul finali­zarii tuturor documentelor, ceasul arata ora 00.45 a zilei de 9 mai, data aleasa pentru a celebra Ziua Victoriei si sfarsitul razboiului mondial in Europa a fost aceasta din urma.

• Astronomul care a rescris istoria Universului. A vrut să se facă iniţial preot. Mai târziu, mama…
• John Houseman, regizorul de origine română, mentorul actorilor Robin Williams și Christopher Reeve

Foto: Guliver

FACTS

Istoria unei luni

1050
La 17 mai, se stinge din viata Guido d’Arezzo (n. 990), profesor si muzician italian. In 1025, d’Arezzo identifica cele sase sunete ale hexacordului natural, prin silabele do, re, mi, fa, sol, la, si le popula­ri­zeaza printr-un imn devenit faimos. Ast­fel, notatia muzi­cala ince­pe sa tina seama de inalti­mea notelor.

1431
La 30 mai, este arsa pe rug la Rouen, de catre en­glezi, sub acu­zatia de vra­jitorie, Ioana d’Arc, cunoscuta si sub numele de Fecioara din Orleans. Nascuta la Domremy in 1412, Ioana d’Arc se considera trimisa lui Dumnezeu menita sa salveze Franta din mainile englezilor.

1453
La 29 mai 1453, tanarul si ambitiosul sultan otoman, Mahomed al II-lea (1451-1481), ordona ultimul atac impotriva orasului Constantinopol. O poar­ta secreta uitata deschisa permite turcilor sa intre si sa cucereasca cetatea. Sub noua de­nu­mire de Istanbul, Con­stan­tinopolul va cunoas­te un nou timp al stralucirii si al faimei.

1488
Pe 28 mai, incepe con­struirea Bise­ricii Sfantul Gheorghe de la Voronet, ctitorie a lui Stefan cel Mare (1457-1504). Din timpul aceluiasi voie­vod dateaza si picturile murale din naos si altar. Frumusetea lacasului consta mai ales in minuna­tele fresce exte­rioa­re, realizate in vremea lui Ilias Rares (1546-1551), capo­do­pere de compozitie si culoare.

1519
La 2 mai, moare in caste­lul de la Amboise pie­trarul, sculp­to­rul, arhitectul si omul de stiinta Leonardo da Vinci (n. 1452), personalitate marcanta a Renasterii. Dupa o viata petrecuta la Florenta, Roma si Milano, Leonardo se stabileste in 1515 in Franta, la invitatia regelui Francisc I (1515-1547).

1607
Navigand in serviciul societatii Virginia Company, John Smith intemeiaza pe James River, la 14 mai, prima asezare permanenta de pe continentul nord-ame­rican. Ea va fi botezata ulterior Jamestown, in onoarea regelui James I al Angliei (1603-1625). In continuare, John Smith va explora linia cascadelor si platoul Piedmont.

1646
La 4 mai, apare la Iasi cel dintai cod de legi tiparit in limba romana. Cunoscut sub numele de Pravila lui Vasile Lupu, codul se intitula in realitate Carte romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti si de la alte giudete. Este una dintre primele culegeri de legi intr-o limba nationala din Europa.

1819
Pe data de 22 mai, se incheie prima traversare a Atlanticului de catre un vas cu aburi. Nava Savannah, pornita din portul cu acelasi nume din Georgia, parcurge distanta pana la Liverpool in 25 de zile. Pe ultima portiune a traseului, vasul a folosit numai velele, din cauza epuizarii combustibilului.

1960
Incident grav in relatiile so­vie­to-ame­ricane. Pe 1 mai, un avion spion american de tip Lockheed-U2 este dobo­rat dea­supra Sverdlovskului, de la o alti­tu­­dine de peste 20.000 de me­tri, de catre o racheta sovie­tica SAM-2. Pilotul Gary Powers reu­ses­te sa se catapulteze si este capturat. Ulterior va fi schim­­­bat cu Rudolf Abel, un celebru spion sovietic arestat de americani.

1960
Intre 21 si 31 mai, are loc in Chile cel mai violent cutremur de pamant cunoscut pana atunci in aceasta tara. In cele 10 zile s-au inregistrat socuri vio­len­te, de o mag­ni­tu­­dine cu­prin­sa intre 7 si 8,7 grade pe scara Richter. Au fost distruse 60.000 de locuinte, iar numarul victi­melor s-a apropiat de 6.000 de persoane.