Enciclopedia moderna a boabei de cafea

G – Gayo
Marca de cafea produsa in provincia Aceh din nordul Sumatrei, cu aciditate scazuta si gust aparte, usor amarui.

H – Harrar
Oras etiopian in jurul caruia se afla mari plantatii de cafea, din soiuri renumite pentru aromele lor complexe, cu tonuri subtile de fructe si de flori.

• Lisa Gerrard, vocea libertății din Gladiatorul. „Cânt în limbajul inimii, o limbă pe care o știu…
• Monica Vitti, regina filmului italian

I – Illy (Ernest, Dr.)
Inventator, in 1933, al primei masini automate de cafea espresso.

J – Jacobs
Marca lansata in 1895, care, in timp, a devenit sinonima cu standardul german de calitate pentru cafea.

K – Kaldi/Khalid
Pastor etiopian ale carui capre au gustat pentru prima oara (in jurul anului 850) boabele cu efect revigorant.

L – Lavazza (Luigi)
Intemeietorul, in 1895, al unei companii care comercializeaza si azi, in intreaga lume, marci de cafea celebre pentru combinatiile rafinate de soiuri si arome.

M – Mocca
Varietate extrem de populara, originara din Yemen, care sta la baza bauturii realizate din cafea (de regula, espresso) si ciocolata.

N – Nescafe
Cafea solubila, inventata de compania Nestlé in 1938, in incercarea de a oferi o solutie Braziliei, pe a carei piata se inregistra un excedent de cafea boabe. Versiuni mai timpurii ale cafelei solubile apartin chimistilor Satori Kato (Chicago, 1901) si George Constant Washington (Guatemala, 1906).

O – Oaxaca
Grup de varietati faimoase, cultivate in sudul Mexicului, intre care se disting Pluma (cu o pronuntata aroma de ciocolata) si El Olivo (de o culoare unica, verde-albastruie).

P – Palheta
(FRANCISCO DE MELO, colonel)
Amantul nevestei guvernatorului Guyanei Franceze, care, la despartire, a primit cadou semintele ce au facilitat apoi raspandirea cafelei in Brazilia, actualmente cel mai mare producator mondial.

Q – Quakers
Boabe de cafea coapte insuficient, care, prajite, dezvolta un pronuntat gust de alune.

R – Ristretto
Varianta de espresso, extrem de tare, pentru care se foloseste jumatate din cantitatea de apa obisnuita.

S – Segafredo (Zanetti)
Multinationala cu sediul in Italia (unde afacerea a demarat spre sfarsitul secolului al XIX-lea), care utilizeaza ca materie prima cafea din Brazilia si, dupa prelucrare, o comercializeaza sub marca proprie in 35 de tari.

T – Toraja
Varietate indoneziana din insulele Sulawesi (Celebes), cu aroma distincta, florala, si aciditate moderata.

U – Uganda
Varietate africana de Arabica, purtand si numele de bugisha, cu aroma simpla si aciditate moderata.

V – Venetia
Poarta de intrare a cafelei in Europa, in jurul anului 1570.

W – Winy
Varietate de cafea, originara din Kenya, a carei aroma aminteste de vinul rosu.

Y – Yrgacheffe
Varietate din Etiopia, apreciata de cunoscatori pentru aroma sa bogata.

Z – Zimbabwe
Varietate africana (din regiunea Chipinga, la granita cu Mozambic), considerata echivalenta – in termeni de calitate – cu cele mai bune soiuri din Kenya, in special pentru buchetul ei, similar vinului rosu.
Astfel, unii prefera espresso con pana (adica avand un mot de frisca, fapt care nu demult ar fi fost considerat o blasfemie), altii macchiato (un pic de lapte reprezinta intrusul), café crème (numele vine de la spuma consistenta generata de cafeaua proaspat prajita si rasnita) sau café latte (se adauga, initial, lapte condensat caldut, iar, la final, un pic de lapte rece). Extremistii beau ristretto (adica espresso extrastrong, cu numai jumatate din cantitatea obisnuita de apa). In fine, rafinatii nu renunta la mocca (sau mocha), o bautura oarecum apropiata ciocolatei lichide, gratie pudrei de cacao si bucatelelor de ciocolata incorporate impreuna cu laptele si frisca.

Meniu complet
Cafeaua nu este doar o bautura, ea poate sustine – pentru un gourmet veritabil – o masa copioasa in toate articulatiile ei, incepand chiar cu felul principal, care poate fi fusilli cu „ragout“ de cafea (carnea de porc tocata este stropita cu un decilitru de cafea Lavazza), spaghetti cu cafea (se procedeaza similar, cafeaua fiind unul dintre ingredientele sosului, alaturi de rosii, ciuperci, ceapa si usturoi) ori chiar cotlete de porc cu cafea (aceasta din urma este o componenta a marinatei in care sta carnea timp de 10-20 de ore).

Dupa asemenea feluri principale, prajiturile pe baza de cafea nu mai pot mira pe nimeni: meringues cu mocca, langues de chat cu capuccino, cucidati (sortimente de patiserie siciliana pentru care umplutura este pe baza de smochine si de alte fructe uscate scaldate indelung in cafea) ori fabuloasele mingi de cafea mexicane (realizate din napolitane pisate si apoi imbibate cu cafea si lichior de cafea).

Alte retete delicioase sunt sufleul de cafea, sarlotele cu cafea, merele sau perele coapte cu cafea, pudding-ul cu cafea, clasicul tiramisu iar, daca vreti sa impresionati cu adevarat, gajar barfi, un incredibil desert indian cu morcovi (prajiti in unt, cu scortisoara, cardamon, zahar nerafinat, lapte, fistic si cafea). Evident ca, la o asemenea masa, nu se poate bea cafea obisnuita – sau se bea doar una, preparata dupa reteta turceasca, adica fiarta intr-un ibric de alama incalzit pe nisip.

Dar nici cafeaua dreasa cu coniac, rom, lichior sau alte alcooluri fine nu poate fi ignorata, lidera in acest domeniu fiind faimoasa Irish Coffee (inventata insa, in 1952, la San Francisco), care face uz (si abuz) de whisky. Din aceeasi familie, se mai remarca si kioki (in loc de whisky se foloseste lichior kahlua, in combinatie libera cu brandy), Café Brulot (cu cognac fin frantuzesc si ceva Grand Marnier) si Café Diablo (brandy, Grand Marnier, suc de lamai si/sau de portocale). Sa nu uitam nici de cafeaua in stil thailandez, a carei aroma speciala o dau condimente precum coriandrul si cardamonul si care se serveste obligatoriu cu gheata pisata.

foto: Guliver, Mediafax, Starbucks