Misterele Egiptului antic

Povestea lui Akhenaten
In jurul anului 1350 I.Hr., In urma unei revelatii, pare-se, faraonul Amenhotep IV si-a schimbat numele in Akhenaten. Cinci ani mai tarziu, el a construit un nou oras-capitala, la Amarna, si l-a botezat Akhetaten – Slujitorul Soarelui. In plus, odata mutat aici, faraonul a impus monoteismul, credinta intr-un singur zeu, Aten, realizand astfel cea mai radicala schimbare religioasa a Antichitatii. Unii specialisti ai religiilor considera ca credinta in Aten este prima de natura monoteista din istorie.

La un moment dat, in timpul domniei lui Akhenaten, sotia acestuia, Nefertiti, a disparut. Pana in prezent, nu s-a descoperit nici macar o singura referire la moartea lui Nefertiti sau la circumstantele in care s-a produs disparitia ei. Unii egiptologi cred ca regina a revenit si a continuat sa conduca alaturi de sotul ei, luandu-si o noua identitate, Smenkhkare, o figura bizara, fara nici un trecut, care apare mereu alaturi de faraon in ultimii ani ai vietii sale. Altii, insa, spun ca Smenkhkare ar fi fost barbat.

Nimeni nu stie exact ce s-a intamplat in Egipt dupa moartea lui Akhenaten, survenita in 1340 i.Hr. Absolut toti membrii familiei sale au disparut din izvoarele istorice o data cu decesul faraonului. Puterea politica a revenit la Theba, iar regatul s-a intors la politeism. In 1330 i.Hr., orasul Akhetaten era complet abandonat. Nici o mumie nu a fost descoperita aici. Unii cercetatori considera ca mumiile regale ar fi fost, totusi, reingropate de catre Tutankamon, unul dintre fii lui Akhenaten, in Valea Regilor din Theba, dar daca s-a intamplat asa, locatia camerelor funerare a ramas un secret. Tot un secret raman si motivele pentru care Amenhotep IV a schimbat intreaga religie a Egiptului, impunand practici ritualice noi si o simbolistica bizara, si a construit un oras cu o arhitectura unica, pentru a se izola acolo de poporul sau.

Cat de vechi este Sfinxul?
» Care-i misterul?
Majoritatea egiptologilor cred ca Sfinxul dateaza din timpul domniei faraonului Menkaure (2532-2503 i.Hr. cel de-al treilea conducator ingropat pe platoul de la Gizeh, dupa Khufu si Khafre) si ca trasaturile faciale ale imensei statui le-ar reproduce pe ale faraonului. Problema e ca trunchiul Sfinxului, realizat din calcar, este mult mai erodat din cauza vremii (cel mai probabil din pricina precipitatiilor) decat capul sau.

» De ce e vremea importanta?
Multi geologi si climatologi sustin faptul ca in Egipt, in timpul Vechiului Regat (2650-2134 i.Hr.), vremea era asemanatoare cu cea din zilele noastre, prin urmare nu existau precipatii abundente. In schimb, cu un mileniu inainte, Egiptul ar fi fost destul de des udat de ploi torentiale, capabile sa erodeze calcarul. Desigur, exista si sceptici care spun ca Sfinxul este desfigurat din cauza firelor de nisip purtate de vant. Insa majoritatea geologilor resping aceasta ipoteza.

» Mai sunt si alte teorii?
Cei mai entuziasti egiptologi, printre care si geologul Colin Reader, de la Manchester Ancient Egypt Society din Marea Britanie, cred ca Sfinxul a fost construit pe platoul de la Gizeh inaintea Marilor Piramide. Mai mult, tocmai Sfinxul ar fi reprezentat motivul pentru care piramidele ar fi fost ridicate aici.

» OK, dar care este adevarul?
Greu de spus! Cel mai probabil, insa, ipoteza lui Reader este adevarata: faraonul Menkaure a consolidat o structura preexistenta si a schimbat capul Sfinxului.

Primii conducatori
Istoria oficiala a Egiptului incepe in anul 3.100 i.Hr., prin unificarea a doua pamanturi, Egiptul Superior si Egiptul Inferior, realizata de catre un rege pe nume Menes (sau Memphis sau Narmer). Acest fapt este bine stiut datorita obiceiului conducatorilor de a pastra istoria scrisa. Astfel ca astazi avem majoritatea numelor faraonilor pana la Manetho, care in sec. III i.Hr. a fost ultimul care a updatat lista cu predecesorii sai. Insa cine a condus inainte de Menes? Din papirusurile lui Manetho reiese ca, inainte de mileniul III i.Hr., a existat o perioada de aur, un timp paradisiac in care zeii ii guvernau direct pe egipteni. Apoi poporul ar fi fost condus de catre semizei, numiti de Manetho „urmasii lui Horus“, din acestia tragandu-se si primul faraon, Menes.
Dovezile arheologice il contrazic, insa, pe Manetho. Inainte de unificare, in Egiptul Superior au existat trei regate bogate, Nagada, This si Hierakonpolis. Din imaginile de pe putinele vase si sculpturi pastrate din acea perioada, se reconstituie totusi figurile unor regi puternici. Mai mult, inaintea acestora, cand in Egipt nu se dezvoltase agricultura iar populatia era nomada, petroglife descoperite in mai multe pesteri indica existenta unei misterioase „rase de conducatori“ care a venit cu barcile de undeva dinspre estul Nilului. Astazi, tot mai multi egiptologi acorda credit ipotezei ca acestia au fost primii oameni care au pus piciorul in Egipt. Din ce neam erau si de unde veneau exact ramane insa o enigma.

Enigma orasului Kahun
Cu zidurile sale joase, care-l inconjurau ca un brau, Kahun a fost unul dintre orasele-satelit tipice ale Egiptului antic din Regatul Mijlociu, construit pentru a delimita casele oamenilor de rand de palatele nobililor. A fost intemeiat in jurul anului 1895 i.Hr. si a fost destinat muncitorilor care lucrau pentru piramida lui Senwosret (Sesostris) II. Se pare ca oraselul Kahun era frumos si avea tot ce-i trebuia: spatii verzi, piete, case mari pentru persoanele mai instarite, un templu si o necropola.

La 100 de ani de la intemeiere, Kahun a fost brusc abandonat si nimeni de atunci incolo nu a mai trait in acest oras. Zeci de teorii s-au nascut pentru a elucida misterul, dar dovezi concrete care sa arate de ce s-a produs ciudatul exod (sau genocid) nu a gasit nimeni pana in ziua de astazi.  Orasul era situat la sud de Fayoum, o intinsa mlastina de langa Nil. Dupa ce a fost abandonat, nisipul a acoperit incet-incet strazile, apoi cladirile, pana cand a ingropat (si a conservat astfel) definitiv Kahun-ul sub dune. In 1890 insa, arheologul William Flinders Petrie a descoperit intamplator „placarea de fundatie“ a templului din Kahun, in care se aflau mai multe unelte – dalti de bronz si ciocane de piatra –, extrem de asemanatoare celor moderne. „Placarea de fundatie“ era o practica obisnuita in Egiptul Antic: inele, amulete sau figurine de zei erau zidite intr-un strat subtire de calcar care se turna pe fundatia palatelor si a templelor.

„Spiritul“ templului avea nevoie de intretinere, la fel ca si cladirea inchinata lui, iar uneltele au fost zidite in temelia de la Kahun pentru ca sufletele muncitorilor sa munceasca si in viata de apoi.  Petrie a sapat in continuare si a scos la lumina o portiune din orasul abandonat. Arheologul a gasit papirusuri de medicina generala si veterinara, unelte, vesela, bijuterii, jucarii, masti de ceremonii si bastoane magice. Toate acestea sugereaza ca orasul a fost abandonat in mare graba, cel mai probabil in timpul noptii. In mod ciudat, in 1892, Petrie a hotarat sa ingroape Kahun-ul la loc. In prezent, o echipa de arheologi de la Royal Ontario Museum din Canada a primit aprobarea de a dezgropa, din nou, orasul. Poate ca, dupa atatea secole, misterul exodului se va elucida. Sau poate ca nu.

William Flinders Petrie a identificat la Kahun o multime de similitudini intre stravechea asezare egipteana si orasele muncitoresti din nordul Europei in privinta planului urbanistic – „dispunerea strazilor si a caselor este aproape identica“, nota el. Totusi, locuintele muncitorilor egipteni erau mai luxoase, multi avand bijuterii valoroase si textile scumpe. Studiind numeroase artefacte din Kahun si legand diverse stiluri de olarie cu perioade istorice, Petrie a dezvoltat metoda simpla, dar revolutionara a serializarii, prin care se stabileste foarte usor cronologia intr-un sit arheologic.

» Placajul Narmer
Pe acest vas placat in arama, care dateaza din anul 3100 i.Hr., cele mai intalnite hieroglife sunt dracii de mare in conjunctie cu sulitele. Se pare ca talmacirea acestei scrieri este Narmer – supranumele lui Menes, legendarul faraon-intemeietor al Egiptului. Vasul mai arata cum Menes primeste puterea de la spiritele ancestrale ale neamului egiptean, „urmasii lui Horus“, despre care unii au speculat ca ar fi fost extraterestri.

» Capul de buzdugan Scorpion
Asemenea vasului Narmer, acest cap de buzdugan, realizat din piatra, a fost descoperit la Hierakonpolis. Printre altele, desenele de pe el infatiseaza un rege al carui nume este indicat de o hieroglifa scorpion. Nicaieri nu s-a gasit mormantul sau vreo alta referire la Regele-Scorpion, insa ciudatele inscriptii releva faptul ca acesta ar fi fost un conducator blestemat, care a domnit inaintea lui Menes.

» Corabiile din Abydos
Cele 14 corabii au fost descoperite in urma cu 15 ani, in desertul Abydos, la 15 km de Nil. Toate sunt la fel: au o lungime de 23 m, o latime de 6 m si sunt vechi de peste 5.000 de ani. Descoperirea lor a bulversat egiptologia, intreaga civilizatie din vremea lui Menes fiind reevaluata.

Cate piramide sunt, de fapt, in Egipt? In Antichitate se pare ca existau peste 300. Astazi, daca luam in considerare si ruinele, mai sunt 80. Totusi, nu toate piramidele antice s-au naruit. Imagini recente din satelit indica faptul ca in N-E desertului Abydos, la 90 m adancime, se afla ingropata in nisip o mare piramida. Si pe platoul Gizeh inca sunt acoperite de nisip 3 piramide mai mici.

» Crocodil in miniatura
Obiecte ca acest crocodil din lut (Petrie a gasit patru) indica faptul ca orasul Kahun era plin de viata. Copiii egipteni aveau jucarii similare celor de tipul „bici si titirez“ (un fel de turca) din Anglia secolului al XIX-lea si jucau frecvent jocuri de echipa. Astfel invatau repede ca crocodilii adevarati sunt periculosi.

» Mistrie de lemn
In Egiptul Antic, proiectele de constructii majore beneficiau de sprijinul unor uriase echipe de specialisti: arhitecti, proiectanti, desenatori, zidari. Datorita faptului ca erau servitori ai faraonului, muncitorii din Kahun duceau o viata confortabila. Nu ar fi avut nici un motiv sa paraseasca orasul.

» Stela
Majoritatea populatiei din Kahun nu era capabila sa scrie sau sa citeasca. Aceasta „scrisoare“ de dragoste catre o preoteasa de-a lui Hathor, o inscriptie pe o placa de piatra (stela), a fost realizata de catre un egiptean cu un statut inalt: preot, arhitect sau medic.

» Akhenaten
A ajuns la tron datorita mortii misterioase a fratelui sau si a domnit intre 1352 si 1340 i.Hr. Un barbat cu o fata prelunga, dar cu un corp efeminat, a fost un mistic si a increditat puterea politica ministrilor sai, care guvernau tara de la Saqqara.

» Nefertiti
Se pare ca a fost o regina cu o autoritate uriasa si o influenta incredibila pentru acele vremuri si pentru organizarea sociala a Egiptului antic. Multi egiptologi considera astazi ca Nefertiti a avut o putere egala cu a sotului sau.

» Meritaten
Fiica cea mare a lui Akhenaten si Nefertiti, a mostenit toata puterea mamei sale dupa „disparitia“ acesteia. Cel mai mare palat din Akhetaten a fost ridicat in cinstea ei si a fost decorat in intregime cu sculpturi si picturi care o reprezinta.

» Tiye
Sotia faraonului Amenhotep III si mama lui Akhenaten, a jucat un rol decisiv in viata fiului ei, atat inainte, cat si dupa mutarea capitalei la Akhetaten. Cu siguranta a fost puternica, fiind prima regina egipteana al carei nume apare pe un act oficial.

» Smenkhkare
Controversata sa figura inca naste vii dispute. Unii spun ca „el“ ar fi fost Nefertiti, care a jucat rolul de co-rege in anii de pe urma a lui Akhenaten, pentru a domni singura dupa moartea sa. Altii spun ca a fost fratele lui Tutankamon.

» Tutankamon
Si-a petrecut copilaria la Ankhetaten ca Tutankaten, dar a devenit Tutankamon cand puterea s-a reinstaurat in fosta capitala si in Egipt a revenit vechea credinta. Intoarcerea la Theba si politeismul nu au fost insa pe placul lui.

In anul 2003, specialista in egiptologie Joann Fletcher anunta ca a descoperit nici mai mult, nici mai putin decat mumia lui Nefertiti. Stirea-bomba a fost preluata de catre mass-media, inclusiv de revista noastra, dar multi cercetatori s-au aratat sceptici cu privire la identitatea mumiei respective. Prezumtiva Nefertiti a fost descoperita impreuna cu alte doua mumii intr-o camera secreta dintr-un mormant comun din Valea Regilor. Una dintre mumii apartinea unui baietel, iar celelalte doua s-a presupus ca sunt ale unor femei. Doamna cu par lung si alb a fost identificata ca fiind Tiye, iar despre cealalta, pentru ca purta o peruca nubiana, specifica numai femeilor din familia regala Amarna, s-a crezut ca e Nefertiti.  Misterul s-a elucidat anul acesta, cand Consiliul Superior al Antichitatilor din Egipt, desi a negat de la bun inceput identitatea mumiei, a cazut de acord, la presiunea jurnalistilor, sa preleveze si sa analizeze o proba de ADN. Concluzia, simpla si zdrobitoare: „Nefertiti“ era barbat! Acum, multi cercetatori contesta inclusiv faptul ca cele trei mumii ar fi originare din Amarna si nici pentru cea a lui Tiye nu mai baga nimeni mana in foc.