Totul a început cu o prietenie: un om de afaceri american, William C. Durant (în dreapta fotografiei), l-a cunoscut, la un moment dat, pe faimosul pilot de curse şi inginer Louis Chevrolet (stânga), care lucra la acea vreme în SUA. S-au înţeles bine, aveau multe idei şi idealuri comune şi, curând, din această prietenie s-a născut o afacere de succes. În 1911, au constituit o echipă – adăugându-l şi pe bunul prieten al lui Louis, Etienne Planche – pentru a proiecta şi construi o maşină – o anumită maşină.
Peisajul automobilistic al vremii era dominat de maşinile mari, luxoase, rare încă, desigur, deoarece preţul unei astfel de maşini era prohibitiv pentru marea majoritate a populaţiei Americii de Nord.
În această lume şi-a făcut apariţia primul produs al proaspăt-înfiinţatei companii.
Uzina a fost instalată în localitatea Flint din statul american Michigan, în 1911, iar în anul următor, a ieşit pe piaţă primul rod al colaborării: prestigiosul Classic Six, căruia numele de Chevrolet i-a fost dat pentru a profita de pe urma faimei lui Louis Chevrolet, un nume în lumea automobilisticii.
Au urmat alte şi alte modele, firma bucurându-se de un succes considerabil şi binemeritat. Ideea câştigătoare a fost aceea de a incorpora, în modele de maşini şi camioane la preţ accesibil, componente de calitate, specifice până atunci doar maşinilor de lux. Astfel, maşinile Chevrolet Classic Six erau echipate cu un demaror electric şi faruri de asemenea electrice, într-o vreme când acestea erau rareori instalate chiar la maşinile de lux.
Practica a continuat şi în deceniile următoare, Chevrolet utilizând inovaţiile precum sticla securizată, sistemul de injecţie, ABS (sistem de frânare anti-blocaj) şi sistemele electronice de control al stabilităţii nu doar pentru modele de lux, ci şi pentru maşinile obişnuite pe care le producea.
1929: Chevrolet a introdus un nou tip de motor cu 6 cilindri, cu supape acţionate de sus, având capacităţi superioare faţă de modelele existente, cu supape laterale (o mai bună circulaţie a gazelor şi raport de compresie mai bun). Motorul cu supape acţionate de sus a devenit norma în industria constructoare de maşini de astăzi.
1934: compania a lansat o nouă inovaţie – suspensia faţă independentă.
1957: maşinile sunt echipate, pentru prima dată, cu un sistem de injecţie.
1986: Corvette a fost prima maşină echipată cu ABS, a cărui utilizare va fi apoi extinsă la aproape toate modelele Chevrolet.
Aceste inovaţii le-au câştigat modelelor Chevrolet o reputaţie de maşini „bune”, îngrijit lucrate şi cu un raport calitate/preţ foarte atrăgător. Fiind una dintre companiile producătoare de maşini cu cele mai mari vânzări, Chevrolet şi-a putut permite să introducă rapid aceste inovaţii la produsele sale, ceea ce i-a adus avantaje pe piaţă, dar a şi stimulat dezvoltarea industriei şi ingineriei automobilelor, în ansamblu.
Dar, pentru toţi cei care cred că Chevrolet înseamnă doar maşini, e interesant de aflat că inovaţiile Chevrolet au avut un impact puternic şi în alte domenii ale tehnologiei, dintre cele mai avansate.
Una dintre aceste realizări este crearea lui Robonaut 2 (sau R2). Rezultat al colabărării dintre NASA şi Chevrolet (care, începând din 1917, este parte a grupului General Motors), R2 este un robot destinat să-i ajute pe astronauţii de pe staţia Spaţială Internaţională în îndeplinirea unor sarcini zilnice şi, totodată, să-i ajute şi pe specialiştii Chevrolet să dezvolte tehnologii – senzori, sisteme optice şi de control al mişcării – care vor fi utile pentru proiectarea unor maşini şi locuri de muncă mai sigure.
Programul R2 integrează, de asemenea, cercetări în domeniul construcţiei membrelor protetice şi chiar a unor exoschelete menite să fie utile atât persoanelor cu dificultăţi de mişcare, cât şi muncitorilor care sunt nevoiţi să ridice greutăţi mari.
O altă conexiune dintre Chevrolet şi explorarea spaţială s-a realizat prin intermediul lui Jon Bereisa, directorul unui departament de vârf al Chevrolet, care se ocupă de cercetări legate de celulele de combustibil şi alte tehnologii avansate (Fuel Cell Propulsion System and Advanced Engineering and Technology Development), utile deopotrivă pe Terra şi pe alte corpuri cereşti, pe măsură ce omul ajunge acolo.
El a participat la proiectarea roverului selenar utilizat în cadrul misiunilor Apollo, pentru explorarea suprafeţei Lunii; de asemenea, i-a ajutat pe specialiştii de la NASA şi ESA (Agenţia Spaţială Europeană) să dezvolte viitoarele misiuni pe Marte.
Munca lui s-a axat pe construirea vehiculelor electrice, un domeniu extrem de promiţător şi care l-a impresionat atât de mult încât, revenind pe Pământ (adică la maşinile Chevrolet cele de toate zilele) a continuat să lucreze la înfăptuirea viziunii sale privind vehiculele alimentate electric. În cele din urmă, această muncă şi-a arătat roadele, inspirând crearea unei maşini inovatoare – primul automobil electric produs de firmă: Chevrolet Volt, maşina care duce compania în următorul ei secol de performanţe şi inovaţii.