Controversatele piramide bosniace

Un Indiana Jones balcanic

Americanul de origine bosniacă Semir (acum îşi spune Sam; deh, acum trăieşte în USA…) Osmanagić a fost supranumit de cei apropiaţi Indiana Jones din Balcani, datorită pasiunii acestuia faţă de arheologie, preistorie şi misterele care înconjoară civilizaţiile arhaice dispărute. Semir Osmanagić a reuşit totuşi să zguduie lumea ştiinţifică, cândva la începutul anului 2006, când a anunţat că a descoperit cele mai vechi piramide de pe Bătrânul Continent, undeva în Bosnia şi Herţegovina natală.

• Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor,…
• Hattie McDaniel, prima persoană de culoare recompensată cu Oscar. „Am făcut ce am putut. Restul…am lăsat…

La originea teoriilor lui Osmanagić se află o serie de formaţiuni piramidale care, la prima vedere, seamănă mai mult a dealuri împădurite parţial, decât a piramide „clasice” lucrate din blocuri uriaşe de rocă.

Cercetător autodeclarat, de profesie tehnician în construcţii metalice, Osmanagić a îndreptat atenţia întregii lumi spre colina Visočica, o formaţiune de formă clar piramidală, situată în apropierea oraşului Visoko, aflat la 30 kilometri nord-vest de capitala Sarajevo. Visoko, în sine, este fosta capitală medievală a Regatului Bosnia şi adăposteşte, printre altele, numeroase şi variate vestigii istorice, de la ruinele unor aşezări ilire, la forturi romane, plus multe artefacte din perioada Neoliticului.

În luna aprilie din 2006, Samir Osmanagić şi echipa de arheologi angajată de el au demarat săpăturile. Pentru început, au efectuat o serie de excavaţii în cea mai înaltă formaţiune piramidală, care atinge 213 metri, depăşind piramida lui Keops, cea mai înaltă piramidă egipteană. Plin de mândrie naţională, dar lipsit de originalitate, Osmanagić o botează pe loc Piramida Soarelui.

După primele săpături, Osmanagić, erijându-se şi în purtător de cuvânt, anunţă într-o conferinţă de presă că echipa sa a descoperit o reţea de tuneluri înăuntrul piramidei, alături de mai multe blocuri de piatră cioplite de mână omenească şi unite între ele prin ceea ce pare ar fi cea mai veche formă de mortar descoperită până atunci. La primele estimări, se pare că piramida ar avea o vechime de peste 2.500 ani; Osmanagić o plasează chiar înainte de ultima glaciaţiune, astfel că vârsta probabilă a formaţiunii ar fi depăşit astfel 10.000 ani.

Marile agenţii de presă internaţionale au preluat imediat ştirile, iar în lunile următoare, mii de turişti din toată lumea s-au înghesuit să viziteze „noul” complex de piramide de la Visoko, unde în afară de uriaşa Piramidă a Soarelui mai tronau două formaţiuni asemănătoare, botezate (tot de Osmanagić, evident) Piramida Lunii şi Dragonul.

Vestea a fost o mină de aur pentru turismul local şi afaceriştii bosniaci, care au scos rapid la vânzare brelocuri, statuete, farfurii, ceasuri, papuci de plajă, prosoape, tricouri, şi multe alte lucruri de acelaşi soi, făcute bineînţeles în China, dar ornate cu imaginile triumfătoare ale piramidelor împădurite, devenite brusc mare obiectiv turistic naţional, „brănduit” sub atenta supraveghere a Ministerului Turismului din Bosnia şi Herţegovina.

Într-un comunicat de presă, oficialităţile din Bosnia şi Herţegovina anunţau:
„Suntem uluiţi şi fericiţi, la fel ca orice bosniac. Descoperirea piramidelor este primul lucru bun care se întâmplă în ţara noastră după încheierea sângerosului război”.
Osmanagić continuă şi el în aceeaşi notă:
” În sfârşit, se întâmplă ceva pozitiv în Bosnia şi Herţegovina. Mica mea ţară ruinată de război are motive de sărbătoare”.
Se pare că, dacă nu ar fi existat, Piramidele de la Visoko ar fi trebuit inventate…

Piramidele scandalurilor

Nu a durat mult şi au izbucnit controversele. O serie de specialişti l-au acuzat pe Semir Osmanagić că a ordonat modelarea colinei pentru a avea forma aproximativă a unei piramide mayaşe. Osmanagić, în apărarea sa, a afirmat că săpăturile la piramidă au fost efectuate de o echipă internaţională compusă din specialişti de renume din Australia, Austria, Irlanda, Scoţia şi Slovenia. Cu toate acestea, mulţi dintre arheologii respectivi, citaţi de Osmanagić în apărarea sa, au declarat că nu au călcat în viaţa lor în Bosnia şi Herţegovina, cu atât mai puţin să sape în Piramida Soarelui.

Osmanagić rămâne ferm pe poziţii, susţinând că descoperirile de la Visoko au o importanţă capitală în studierea civilizaţiilor umane preistorice, deoarece piramidele de aici ar fi fost construite de o civilizaţie necunoscută, care a construit ulterior şi complexele piramidale din junglele Mexicului şi deşertul Egiptului…
Bulgărele fusese însă lansat şi atingea proporţii uriaşe, devenind de nestăpânit.
Multe portaluri de ştiri şi jurnale consacrate, precum The Washington Post, The Boston Globe, National Geographic, MSNBC, ABC News sau chiar BBC, au preluat prima ştire lansată de Associated Press pe data de 19 aprilie 2006, ştire care anunţa ultimativ şi triumfător:

„Experts Find Evidence of Bosnia Pyramid”

Primii care au atacat declaraţiile fulminante ale lui Osmanagić au fost chiar arheologii din Bosnia şi Herţegovina natală.
Amar Karapus, muzeograf la Muzeul Naţional din Sarajevo, afirmă curajos că:
„Când am citit despre cele mai vechi piramide din lume, care s-ar afla în ţara mea, am pufnit în râs, convins că este o glumă. Nu mi-a venit să cred când am văzut câţi oameni de ştiinţă de pe mapamond s-au grăbit să creadă aşa ceva!”

Anthony Harding, preşedintele Asociaţiei Europene a Arheologilor, cu sediul în Republica Cehă, crede că ipotezele lui Osmanagić sunt „absurde” şi „nebuneşti”.
Arheologul american Garret Fagan, din cadrul Universităţii din Pennsylvania, a recomandat sistarea săpăturilor, deoarece acestea ar putea distruge vestigii străvechi aflate în perimetrul respectiv.

Într-un interviu acordat cotidianului The Times, profesorul Fagan afirmă:
„Este ca şi cum i s-ar acorda cuiva permisiunea de a explora cu buldozerul prin Stonehenge, în speranţa descoperirii unui presupus templu secret, depozitar al înţelepciunii unei misterioase civilizaţii demult dispărute.

Curtis Runnels, cercetător în cadrul Universităţii din Boston şi expert în studiul civilizaţiilor preistorice care au trăit pe teritoriul de azi al Balcanilor şi Greciei, declară ultimativ:
„În urmă cu 27.000-12.000 ani, Balcanii au fost prinşi într-o calotă glaciară. Clima era extrem de rece şi aridă, iar toţi munţii de aici adăposteau gheţari de altitudine. Singurii locuitori erau doar oamenii vânători-culegători din Paleoliticul superior, care au lăsat urme de ocupaţie doar prin peşteri sau aşezări temporare. Rămăşiţele lor constau în simple unelte din piatră, vetre de foc şi resturi animale şi vegetale din hrana lor. Aceşti primi oameni nu aveau nici uneltele, nici pregătirea necesară construirii unor monumente arhitectonice.”

Academicienii de la Facultatea de Mine şi Geologie a Universităţii din Tuzla, conduşi de profesor-doctor Sejfuin Vrabac, deplasaţi la faţa locului pentru măsurători şi estimări, au concluzionat că piramidele-coline nu sunt altceva decât formaţiuni geologice naturale, alcătuite din sedimente clastice de compoziţie stratificată şi grosime variabilă, iar formele de piramide au fost date exclusiv de procese endo şi exodinamice din perioadele imediat următoare Miocenului. Conform profesorului Vrabac, doar în bazinul minier Sarajevo-Zenica sunt alte câteva zeci de formaţiuni similare, însă de dimensiuni mai mici.

În loc de concluzii

Sosit la faţa locului, Curtis Runnels a declarat că descoperirile extraordinare necesită dovezi extraordinare. Nimic mai adevărat, mai ales în cazul de faţă.

În iunie 2006, numele celebrului egiptolog Zahi Hawass a fost legat de excavaţii, în urmarea recomandărilor unui aşa-zis expert, pe numele său Ali Abdullah Barakat.
Contactat, Hawass a negat orice amestec, acuzându-le pe Osmanagić că împrăştie informaţii false şi susţinând că Barakat nu ştie nimic despre piramidele egiptene.

Pe de altă parte, Fundaţia Piramidei Soarelui din Bosnia şi Herţegovina declară că Barakat a investigat colinele şi a susţinut este vorba despre piramide primitive.
Osmanagić a contraatacat şi prin invitarea la faţa locului a reputatului geolog şi arheolog Robert Schoch. Nu a fost deloc inspirat…

Într-un raport preliminar, profesorul Schoch a afirmat că structurile, despre care Osmanagić susţinea că sunt făcute de mâna omului, sunt de origine strict naturală.

În anul 2007, un alt raport redactat de egiptologul Nabil Mohamed Abdel Swelim a fost publicat în Archaeologic Park, oficiosul lui Osmanagić, afirmând că Piramida Soarelui este într-adevăr cea mai mare piramidă din lume, dar fără a se pronunţa categoric în privinţa originii lor.

Abdel Swelim revine în anul 2010, cu un nou raport în care utilizează termenul de „colină piramidală” ca fiind mai potrivit decât cel de piramidă şi afirmă că rezultatele cercetărilor de până acum nu permit o concluzie categorică în ceea ce priveşte intervenţia umană în crearea piramidelor de la Visočica.

Între timp, americanul-bosniac îşi vede liniştit de treabă, bucurându-se atît de sprijinul autorităţilor bosniace, cât şi, zice-se, de suportul şi protecţia temutei lumi interlope din acestă ţară cu climat economico-social încă instabil.

Osmanagić a lansat deja un site de profil, cu sute de fotografii, studii, estimări, iar acum intenţionează să deschidă un nou şantier arheologic.

Părerea sa despre specialiştii care îl acuză de fals grosolan a rămas aceeaşi:

„Am înţeles deja faptul că tocmai arheologii sunt ultimii care vor accepta dovezile indubitabile care ne spun că, acum multe mii de ani, o civilizaţie deosebit de avansată a trăit pe aceste meleaguri. Treaba lor, ei au de pierdut. Le este teamă de dovezile care ar putea să schimbe din temelii istoria deja acceptată şi bătută în cuie în manuale şcolare sau tratate de profil. Proiectul meu continuă nestingherit, iar săpăturile se vor încheia în 2012. Vreau să le închei la termen, deoarece vreau să sparg norul de energie negativă, permiţînd astfel Terrei să primească energiile cosmice”.

În afară de aceste afirmaţii, care pentru unii sunt complet exaltate, iar pentru alţii sunt de un adevăr indubitabil, Osmanagić a lansat deja celor de la UNESCO propunerea ca piramidele de la Visoko să fie incluse cât mai repede în lista UNESCO World Heritage Sites.
Go Osmanagić, go!