Comoara din Afganistan – adevaratul motiv al invaziei americane?
Un simplu comunicat de presa
Cate poate spune sau cate poate ascunde un simplu comunicat de
presa? Mai ales atunci cand acesta este remis cu girul oficial al
Pentagonului si preluat de marile agentii de presa ale lumii?
Subiectul este extrem de sensibil si actual: razboiul impotriva
terorismului, pacificarea Afganistanului, vanatoarea de
talibani, distrugerea Al-Qaeda, normalizarea vietii dintr-o tara
care nu a mai cunoscut pacea de peste 30 de ani si, nu in ultimul
rand, goana dupa metale pretioase si gaze naturale, ambele aflate
la mare pret in zilele noastre.
Revenind la comunicatul in cauza, acesta a trecut aproape
neobservat chiar si in presa internationala. A lasat in urma doar
comentarii acide sau resemnate venite din partea analistilor
specializati in politica internationala, economia mondiala si
impartirea zonelor de influenta. In luna noiembrie a anului trecut,
surse din interiorul Pentagonului declarau sub anonimat ca mai
multe expeditii geologice americano-afgane sustineau ca rezultatele
obtinute pana la acea data indica prezenta a mari depozite minerale
in adancurile acestei tari din inima Asiei.
Este ascunsa, oare, in muntii afgani una dintre cele mai
mari comori ale lumii?
Cu toate acestea, goana dupa bogatiile unei tari sarace (!), a
inceput mult mai devreme. In luna ianuarie a anului 1984,
directorul Departamentului Afgan de Geologie publica un raport
conform caruia subsolul tarii dispune de o mare varietate de
resurse minerale, incluzand aici: fier, crom, aur, argint, sulf,
talc, magneziu, marmura si lapis lazuli. Era doar o estimare
superficiala, geologii afgani nedispunand la acea vreme de
aparatura performanta cu ajutorul careia sa evalueze toate
mineralele din subsol sau macar dimensiunea zacamintelor in cauza.
Informatiile aduse de geologii afgani ajunsesera deja la urechile
sovieticilor, care de la infiintarea lor in Afganistan, banuiau ca aceasta
tara arida ascunde si alte bogatii in afara de uriasele depozite de
gaze naturale, despre care Kremlinul avea cunostinta inca din anul
1957, cand geologii rusi investigau rezervele de gaze naturale din
apropierea fluviului Amu Daria.
Razboi impotriva terorismului sau pentru „securizarea”
bogatiilor subterane?*
Guvernul afgan din acea perioada era o marioneta sustinuta de
Uniunea Sovietica: prin urmare, autoritatile de la Kabul se
pregateau sa dezvolte si sa exploateze resursele minerale pe baza
tehnologiei de extractie si prelucrare sovietica, alaturi de
inginerii pregatiti la Moscova. Evident ca U.R.S.S-ul intentiona
sa-si pastreze partea leului pentru sine. O alta comoara indelung
cautata dupa care jinduiau ochii sovieticilor, consta in rezervele
de uraniu afgane, foarte apreciate in intreaga lume deoarece
furnizau materia prima pentru armele nucleare a caror dezvoltare
era la apogeu spre mijlocul anilor ’80. Peste planurile
sovieto-afgane s-a asternut insa praful dupa infrangerea
U.R.S.S-ului de catre mujahedini, eveniment incheiat cu fuga
rusinoasa a rusilor din anul 1989.
Cum sa furi un Trilion?
Pe data de 13 iunie 2010, cotidianul The New York Post titra pe
prima pagina un eveniment de importanta majora pentru geo-politica
mondiala. Cu putine zile in urma, cercetatori din cadrul U.S.
Geological Survey (forul suprem al geologiei si mineritului
american), aparati de soldatii U.S. Army si ghidati de agentii CIA,
descoperisera cea mai mare parte din potentialul subsolului afgan.
La o prima estimare a geologilor, zacamintele afgane valorau peste
1 trilion de dolari. Un trilion! Adica un tren de 25 vagoane
incarcate ochi din podea pana la acoperis cu hartii de cate o suta
de dolari!
In acest moment, Afganistanul se confrunta cu o saracie
lucie
La Washington ochii sticleau lacom, iar mainile se strangeau cu
bucurie. La Moscova, privirile impasibile ascundeau noi strategii.
La Teheran, ingrijorarea si temerile erau pe noi culmi. La Beijing,
strategii intrau in sedinta urgenta, pe cand la Bruxelles era pe
deplin stapana surpriza si surorile ei – stupoarea si
frustrarea.
Doar capeteniile tribale din
Afganistan nu aveau habar de ceea ce se intampla.
Impasibili si aparent absenti, afganii isi vedeau de treburile si
cutumele lor stravechi. Viata stapanilor de drept ai bogatiilor de
sub pamantul stramosilor lor continua netulburata. De fapt, 99%
dintre cetatenii afgani nu au aflat nici astazi despre descoperirea
care le poate schimba vietile. Definitiv.
Kabul – o capitala a coruptiei si saraciei
Sumele de bani rezultate de aici ar putea schimba din temelii
Afganistanul, daca bineinteles se vrea asta… ceea ce, conform
majoritatii analistilor politici, este foarte putin probabil sa se
intample vreodata. Chiar si un sfert din suma colosala de bani ar
fi suficienta pentru construirea unei infrastucturi moderne de
secol 21, asigurarea bazelor unor economii locale durabile, alaturi
de punerea la punct a unor sisteme de invatamant si sanatate
eficiente.
Guvernul afgan si presedintele in exercitiu, Hamid Karzai, au
fost anuntati printre ultimii de descoperire, un oficial american
din Afgansitan comentand ironic ca mai era putin si Executivul
afgan afla vestea de la CNN, in loc sa primeasca informatiile
direct de la « prietenii » de la Washington. Intr-un sfarsit,
oficialii afgani si americani au cazut de acord sa discute in
privinta noii descoperiri care schimba total datele jocurilor
geopolitice.
Hamid Karzai, un presedinte lipsit de putere
In ciuda exacerbarii conflictelor armate alimentate de ofensiva
talibanilor si in ciuda suplimentarii cu trupe americane anuntata
inca de anul trecut de catre Presedintele Barack Obama, ofensiva
lansata de trupele americane la Marja, in sudul Afganistanului,
bate pasul pe loc, cu toata superioritatea zdrobitoare a tehnicii
de lupta americane. Colac peste pupaza, acuzatiile de coruptie si
favoritism continua sa curga asupra capetelor membrilor guvernului
Karzai. Data fiind situatia, oficialii americani se vad nevoiti sa
ia in considerare faptul ca noua comoara este pe cale sa se
transforme intr-o arma cu mai multe taisuri.
In loc sa aduca mult sperata pace si prosperitate, noile bogatii
naturale pot determina talibanii sa se angajeze cu si mai multa
furie in lupta, avand inca un motiv sa faca tot posibilul pentru
recastigarea controlului asupra Afganistanului. Coruptia, care se
afla deja pe un trend ascendent in randul membrilor guvernului
Karzai, risca sa fie alimentata din plin de tentatia uriasa a
noilor bogatii. Cu atat mai mult cu cat o mana de oligarhi locali
si actuale capetenii tribale razboinice sunt deja stapani peste
pamanturile care ascund bogatiile fabuloase.
Razboiul impotriva terorismului bate pasul pe loc.
Regiuni intregi sunt inca controlate de
talibani
Povestea comorii
Nu mai departe de anul trecut, ministrul afgan al minelor a fost
acuzat de oficialii americani ca a acceptat o mita in valoare de 30
milioane de dolari, venita din partea unor afaceristi chinezi
carora le acordase dreptul de a-si exploata propria mina de cupru.
Ministrul a fost demis.
Luptele nesfarsite dintre armata afgana si liderii tribali
continua nestingherite de posibilitatea incheierii macar a unui
acord de pace pe termen scurt. Afganistanul beneficiaza de o lege
nationala a mineritului, intocmita cu ajutorul consilierilor Bancii
Mondiale, cu observatia ca intr-o tara ca Afganistanul legea este
pur si simplu inaplicabila in contextul actual.
Observatia deputatului subsecretar pentru Aparare si Comert si
lider al echipei Pentagonului care a descoperit zacamintele, Paul
A. Brinkley, este mai mult decat elocventa: „Aici legile tarii nu
conteaza, nimeni nu poate anticipa reactia populatiei in cazul unei
confruntari intre guvernul afgan sprijinit de noi si capeteniile
tribale care controleaza provinciile unde am facut descoperirile.
Ministrul minelor nu este pregatit sa se ocupe de situatie. Este de
datoria noastra sa-l ajutam in acesta privinta”.
In acest moment, afganii isi exploateaza bogatiile subterane
in cel mai rudimentar mod
In anul 2004, geologi americani trimisi in Afganistan ca parte a
unei echipe de reconstructie, au descoperit o serie de harti
ciudate in depozitul Oficiului Geologic Afgan din Kabul. La o prima
evaluare, hartile prezentau date noi asupra zacamintelor minerale
ale tarii. Echipa americana a aflat, ulterior, ca datele au fost
colectate de catre expertii minieri rusi detasati aici pe perioada
ocupatiei sovietice a Afganistanului.
In graba retragerii din 1989, toate hartile si materialele
intocmite de rusi au fost abandonate. In timpul haosului anilor
’90, cand Afganistanul a fost macinat de nesfarsite razboaie civile
si de regimul de fier al talibanilor, un mic grup de geologi afgani
a reusit sa protejeze hartile, ascunzandu-le in propriile case.
Geologii afgani le-au returnat Oficiului Geologic Afgan doar dupa
invazia americana si rasturnarea regimului taliban din anul
2001.
In harta geologica de mai sus se pot observa foarte clar
bogatiile afgane: cu galben este marcat deserul si zonele aride.
Restul culorilor reprezinta bogatiile subsolului care zac ingropate
aici
„Hartile au fost realizate cu mult timp in urma, locurile erau
stiute, dar dezvoltarea mineritului a fost inexistenta in cei 30-35
ani de razboaie continue”, intareste Ahmad Hujabre, un inginer
afgan care a lucrat in anii ’79 in cadrul Ministerului Minelor.
Inarmat cu vechile harti rusesti, U.S. Geological Survey a
inceput inca din anul 2006 o serie de survolari la inaltime asupra
Afganistanului. Specialistii americani s-au folosit de echipament
de ultima ora bazat pe masuratori magnetice si gravitationale.
Echipamentul a fost atasat pe un avion de tip Navy Orion P-3, care
a survolat astfel peste 70% din suprafata tarii. Datele obtinute au
fost intr-atat de producatoare de sperante pentru Wshington, incat,
un an mai tarziu, echipa de geologi s-a reintors pentru un studiu
si mai sofisticat, de data acesta la bordul unui avion britanic de
bombardament echipat cu instrumente care ofereau imagini
tridimensionale ale depozitelor minerale de mica si mare adancime.
A fost cel mai detaliat si avansat studiu asupra subsolului afgan
realizat vreodata.
Capitala miniera a lumii
Rezultatele au fost – aparent – uitate, pentru ca in noiembrie
2009, o forta speciala delegata de Pentagon cu misiunea de a afla
datele finale asupra bogatiilor afgane s-a infiintat de urgenta in
„teatrul de operatiuni impotriva terorismului”.
Pana in prezent, conform datelor Pentagonului, cele mai mari
depozite naturale investigate contin zacaminte majore de fier si
cupru. Zacamintele sunt atat de voluminoase incat fac, teoretic, ca
la ora actuala Afgansitanul sa detina cele mai mari rezerve de
cupru si fier din lume. Alte descoperiri includ mari depozite de
Niobiu, un metal usor, foarte rar, folosit in obtinerea de oteluri
cu proprietati superconductoare.
Rezervele de gaze naturale ale Afganistanului contin aproximativ
150 de miliarde de metri cubi. Zacamintele de carbuni din acesta
tara insumeaza, de asemeni, cifra enorma de peste 400 milioane de
tone.
In anul 1983, in Muntii Khwaja Rawash situati la nord de Kabul,
expertii sovietici erau in extaz: identificasera unul dintre cele
mai mari zacaminte de uraniu din lume. In anul 2009, americanii
gustau un extaz si mai mare: tocmia descoperisera ca Afganistanul
mai detinea depozite similare de uraniu in Koh Mir Daoud, langa
Herat si Kharkiz, in provincia Khandahar.
Muntii Khwaja Rawash care contin un imens zacamant de uraniu
se afla chiar in proximitatea aeroportului international din
Kabul.
De asemenea, saraca tara asiatica mai detine importante
zacaminte de azbest natural, aur, argint, nichel, zinc, mercur,
bauxita, potasiu, grafit, turmaline, smaralde, safire si rubine.
Insa marea bogatie a subsolului afgan consta in depozitele sale de
fier cu o puritate nemaintalnita. La o prima estimare, depozitele
feroase contin circa 2 miliarde de tone de amestecuri din hematite
si magnatite, amestecuri care contin circa 62% fier pur.
Cel mai mare depozit de cupru din Afganistan se afla undeva la
50 km nord de capitala Kabul, in valea Aynak. Zacamintele contin
peste 300 milioane tone de minereu cu o puritatea a cuprului de
0,7-1,5%.
Nu mai putin de 80 % din rezervele mondiale de lapis-lazuli, o
piatra semi-pretioasa, sunt inca neexploatate, fiind ascunse in
subsolul afgan. Inainte de invazia sovietica din anul 1979, minerii
afgani extrageau, anual, circa 6.000 tone de lapis-lazuli, o
cantitate infima fata de grosul zacamintelor.
Litiul este un metal foarte pretios pentru ca este rar…
mai putin in Afganistan
Insa, probabil cea mai ravnita comoara din Afganistan consta in
imensele zacaminte de litiu descoperite de americani in toamna
anului trecut. Singure, doar rezervele de litiu ar putea scoate
Afganistanul din saracia crunta din prezent si – teoretic – l-ar
transforma intr-o tara mai bogata decat toate statele est-europene
intrate in U.E. cu ocazia ultimului val de integrare. Litiul este
materia prima pentru bateriile si unele componente din laptop-uri,
telefoane mobile si alte echipamente, de la cele de buzunar la
navetele cosmice!
Pe plan mondial, cerinta pentru litiu este atat de mare incat
Afganistanul ar putea ajunge in viitor « Arabia Saudita a litiului
» dupa cum estimeaza expertii americani de la U.S. Geological
Survey.
Nici zacamintele de aur ale Afganistanului nu sunt modeste. Ba
din contra, unii experti estimeaza ca daca se va trece la
exploatarea tuturor zacamintelor aurifere afgane, piata mondiala a
aurului va scadea cu peste 50% in doar prima luna de
exploatare.
Cu aceste noi date in fata, se pare ca scopurile americanilor in
Afganistan sunt mai « nuantate » si nu-i vizeaza doar pe teroristi,
fanaticii musulmani sau de negasitul Osama bin Laden.
Ok, Ce faceti cu chinezii si rusii?
„Oh, Doamne, este un potential absolut urias aici. Practic
aceasta tara sta pe comori”, exclama recent, intr-un interviu,
generalul David H. Petraeus, comandantul fortelor americane din
Afganistan, uluit si el de grandoarea datelor prezentate in
raportul geologilor americani. Cum saracacioasa economie afgana
consta, de fapt, in agricultura si pastoritul de subzistenta,
produsul intern brut de aici este printre cele mai scazute din
lume. Pe baza ultimei descoperiri, o parte a oficialilor afgani,
satui de razboi, viseaza cu ochii deschisi la reconstructia
tarii.
Generalul David H. Petraeus, omul care stie despre ce e
vorba
„Acest moment, va deveni coloana vertebrala a proaspetei
economii afgane. Va deveni piatra pe care ne vom reconstrui patria”
declara emotionat Jalil Jumriany, un consilier al ministrului afgan
al mineritului. Este, totusi, greu de crezut ca presupunerile
senine ale afganilor se vor transforma prea curand in
realitate.
Statele Unite ale Americii au fost, deja, acuzate ca impun un
monopol economic si financiar asupra firavului stat afgan. In plus,
cei doi mari rivali ai Unchiului Sam, Rusia si China, nu s-au
impacat deloc cu situatia si pandesc deja la orizont. Cu atat mai
mult cu cat lumea nu mai este impartita in sfere clare de
influenta, cum era in perioada Razboiului Rece, iar marile puteri
se zbat pentru stabilirea de noi ierarhii. China si Rusia incearca
sa profite din plin de criza care inca bantuie o America condusa de
Barack Obama un presedinte (inca) popular dar – pana acum –
slab.
Hu Jintao, presedintele Chinei, priveste cu interes spre
Afganistan
In ciuda masivelor investitii din regiune si a prezentei
trupelor americane, o serie de oficiali americani se tem de China –
singura tara din lume care nu a simtit criza economica mondiala, ba
mai mult de atat: a prosperat mai mult ca oricand in ultimii doi
ani. Noul colos economic al lumii nu se sinchiseste prea tare de
sentimentele si interesele americanilor. Foamea economiei chineze
este tot mai mare, iar bogatiile naturale ale Afganistanului si
Iranului, state aflate in imediata apropiere a Chinei, sunt
singurele care o pot astampara. Iar, in prezent, China nu mai are
niciun motiv sa se teama de S.U.A. Astazi, S.U.A. au ajuns sa se
imprumute in dolari la Banca Chinei, iar 90% din bunurile de larg
consum de pe piata americana sunt fabricate in China. Influenta
Marelui Dragon de la Rasarit este atat de mare, incat pana si unele
componente ale armelor din dotarea armatei americane au ajuns sa
fie fabricate in China.
Beijingul nici nu a stat prea mult pe ganduri. La inceputul
acestui an, chinezii au cumparat deja de la capeteniile tribale,
valoroasa mina de cupru din Aynak, provincia Logar. Situatia este
din ce ince mai tensionata, Beijingul nesfiindu-se sa aplice
Washington-ului presiuni dintre cele mai diverse.
Rusii au spalat putina (sic!), in 1989, cand
trupele sovietice s-au retras din Afganistan dupa un extenuant
razboi de guerilla. Astazi, duo-ul de la Kremlin incearca sa
recastige influenta fostului U.R.S.S. in Asia. In conditiile in
care informatiile despre bogatiile subterane din Afganistan sunt
adevarate, acesta devine pretendentul principal la titlul de perla
coroanei tarului de la Moscova.
Nici Moscova nu se limiteaza la rolul de observator. Stapana de
odinioara a comorii cunoaste inca multe secrete. Recentele
tulburari din Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan si Kirghistan,
concretizate in caderea regimurilor pro-americane, sugereaza o
apropiere discreta, dar insistenta a Rusiei. In plus, apropierea
fara precedent dintre Rusia si China, alaturi de posibilitatea tot
mai clara de prefigurare a unei Eurasii unite, nu face decat sa
puna bete in roata proiectellor americane in Afganistan.
Din nefericire, dupa cum putem astazi sa prefiguram viitorul,
sunt slabe sperante ca afganii, proprietarii de drept ai comorii,
sa se bucure de mostenirea din subsolul patriei lor.
Update! Trilionul este, mai
nou, trei trilioane de dolari!!!
La inceputul lunii septembrie, anul curent, Ministrul
Minelor din Afganistan, Wahidullah Shahrani a iesit la rampa cu o
declaratie care, literalmente, rastoarna cursul burselor din
Londra, New York si Tokyo.
ora efectuate de o echipa de geologi americani si de specialisti ai
Pentagonului, valoarea depozitelor de minereuri naturale, estimate
initial la circa 1 trilion de dolari, este, de fapt, cu mult mai
mare.
Potrivit datelor remise de catre specialistii americani, numai
rezervele de litiu din Afganistan sunt mai mari decat cele detinute
de Bolivia, tara considerata, in prezent, primul exportator
mondial.
La fel, rezervele naturale de cupru si fier sunt cu mult peste cele
estimate initial. Numai rezervele de fier din provincia Bamyan sunt
mai mari decat cele din Europa occidentala.
Shahrani declara in continuare ca datele americanilor, potrivit
carora rezervere minerale descoperite ar fi valorat „doar” 1.000
miliarde de dolari, au fost lansate special, deoarece pe atunci
Washingtonul nu dorea sa destabilizeze pietele de profil prin
anuntarea unei potentiale sume de 3.000 de miliarde $.
*
CITESTE SI: