Casatoria face bine sanatatii… Cand nu te omoara!

Casnicia este o stare benefica sanatatii

Intr-un amplu articol, aparut in New York Times in luna
aprilie a acestui an, se arata ca cercetarile pe aceasta tema
dateaza inca din 1858; de-atunci cand un epidemiolog
britanic pe nume William Farr si-a propus sa studieze ceea ce el
numea „conditia conjugala” a oamenilor din Franta.
Cercetatorul a purces prin a imparti populatia adulta in trei
categorii distincte: „casatoritii”, „celibatarii” (cei fara nicio
casatorie la activ) si „vaduvii” (cei trecuti prin experienta
mortii unui sot).

• Quincy Jones, omul care știut să facă totul mai bine decât oricine altcineva din divertisment. Producătorul…
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre arta modernă și arta contemporană?

Servindu-se de evidentele nasterilor, deceselor si casatoriilor,
Farr a analizat apoi ratele mortalitatii corespunzatoare celor trei
categorii, la varste diferite. In urma acestui studiu, considerat
acum drept deschizator de drumuri intrucat a pus bazele unui nou
domeniu, cel al statisticilor medicale, a reiesit ca, la
cei din categoria celibatarilor, moartea survine in urma unei boli
„intr-o proportie covarsitoare” fata de cei casatoriti, cel mai
vitregiti de soarta dovedindu-se totusi a fi, si din acest punct de
vedere, cei vaduvi.

Asadar, studiul lui Farr s-a numarat printre primele cercetari
stiintifice care au sugerat ca a fi casatorit furnizeaza un
„beneficiu” starii de sanatate, si care a identificat
pierderea unui sot ca factor de risc pentru imbolnavire. Oamenii
casatoriti, au parut a indica datele, traiesc vieti mai lungi si
mai sanatoase. „Casnicia este o stare benefica
sanatatii”, afirma cu tarie Farr, convins de faptul ca
„individul care traieste singur este mai predispus sa se
imbolnaveasca pe parcursul vietii decat cei care-si unesc vietile
prin casatorie”.

Daca studiul epidemiologului britanic nu mai este relevant in
totalitate in realitatea zilelor noastre – categoriile lui
excluzand cuplurile care traiesc impreuna fara „acte”, pe cele
homosexuale, dar si persoanele
divortate -, unele dintre constatarile lui par a fi trecut testul
timpului. Criticii, bineinteles, avertizeaza (si pe buna dreptate)
ca o corelatie nu presupune neaparat si cauzalitate: starea
mai buna de sanatate a persoanelor casatorite uneori poate reflecta
pur si simplu faptul ca oamenii sanatosi au mai multe probabilitati
de a se casatori decat persoanele cu o sanatate
subreda.

Cu toate acestea, in cei 150 de ani care au trecut de la studiul
lui Farr, cercetatorii au continuat sa documenteze „avantajul
mariajului”, demonstrand iar si iar faptul ca oamenii
casatoriti, in medie, sunt mai sanatosi si traiesc mai mult decat
cei necasatoriti.

Calculul probabilitatilor

Pe cat se pare, tentatiei „corelatie egal cauzalitate” nu multi
ii pot rezista: studii realizate recent au aratat de exemplu ca
persoanele casatorite au mai putine probabilitati de a se
imbolnavi de pneumonie, de a face operatii chirurgicale, cancer sau
stop cardiac. O echipa de cercetatori suedezi a asociat a
fi casatorit sau a coabita cu cineva unui risc scazut de dementa; ba
chiar, un studiu asupra a 24 de cauze ale mortalitatii in Tarile de
Jos a conchis ca in aproape toate cazurile de moarte violenta, de
la omucidere si accidente de masina pana la anumite forme de
cancer, celibatarii reprezinta categoria cu cel mai ridicat grad de
risc.

Nu mai este astfel deloc de mirare ca, potrivit New York
Times, timp de multi ani, studii de acest gen au influentat
politica si legislatiile, alimentand eforturile nationale de
promovare a mariajului. Precum „Healthy Marriage Initiative” a
Departamentului de Sanatate din Statelor Unite: din 2006 pana in
2010, acest program a „inghitit” 150 milioane de dolari anual
pentru proiecte de reducere a ratei divorturilor, care (cum era si
de asteptat), au facut adeseori apel la comunicarile
stiintifice pe tema beneficiilor aduse sanatatii de decizia de a te
casatori si de a sta casatorit.

Iar acum, daca tot in lumea stiintifica nu mai exista dubii cu
privire la faptul ca mariajul este conectat profund la
starea de sanatate, noile cercetari incep totusi sa
prezinte o imagine mai nuantata a asa-numitului „avantaj al
casniciei”. De exemplu, mai multe studii de ultima ora arata ca
beneficiile acestei stari civile nu se extind la cei aflati in
relatii problematice, care-i pot face pe cei implicati cu mult mai
putin sanatosi decat daca nu s-ar fi casatorit niciodata. Recent,
un studiu sugera de-a dreptul ca un mariaj stresant poate fi la fel
de daunator pentru sanatate precum fumatul. Si in pofida anilor de
studii care au postulat ca celibatarii sunt mai putin sanatosi
decat cei casatoriti, anul trecut, o echipa de cercetatori
a tras concluzia ca cei care n-au fost casatoriti niciodata se
bucura de o stare mai buna de sanatate decat cei care au fost
casatoriti si au divortat.

Ori la bal, ori la spital

Toate acestea vor sa spuna ca desi „incursiunea” lui Farr in
„conditia conjugala” i-a indreptat pe cercetatori in directia buna,
a cam exagerat importanta institutiei. Simplul fapt de a fi
casatorit, se pare, nu e de ajuns pentru a-ti proteja
sanatatea. Pana si „Healthy Marriage Initiative” face
distinctia intre relatii „sanatoase” si „nesanatoase” atunci cand
promoveaza beneficiile mariajului. „Cand departajam casniciile
fericite de cele nefericite aflam ca este relatia si nu institutia
cea care conteaza”, precizeaza istoricul Stephanie Coontz,
directoare a Departamentului de Cercetare si Educatie publica in
cadrul „Council on Contemporary Families” din Statele Unite.

Unul dintre cele mai recente studii cu privire la relatia dintre
casnicie si sanatate este si cel condus de un cuplu de cercetatori
de la Ohio State University College of Medicine: Ronald Glaser si
Jan Kiecolt-Glaser. El virusolog si imunolog, ea psiholog, si-au
unit fortele pe terenul Psihoneuroimunologiei, o disciplina noua
care studiaza interdependenta dintre comportament, sistemul imun si
endocrin, creier si sistemul nervos. Mai precis, cei doi soti au
studiat raportul dintre functionarea sistemului imunitar si
viata conjugala, demonstrand ca acele cupluri de
„certareti” sunt mult mai expuse la boli, intrucat certurile
amplifica stresul, iar acesta scade rezistenta sistemului
imunitar.

Ceea ce deocamdata cei doi Glazer nu au reusit sa demonstreze
este insa daca efectele negative ale unei casnicii
nereusite asupra sanatatii sunt si permanente. Au facut-o
insa altii. Anul trecut, un studiu realizat de o echipa de
cercetatori de la Universitatea Chicago a scos la iveala ca atunci
cand oamenii casatoriti redevin singuri, fie in urma unui divort
fie a mortii partenerului, sufera un declin al starii de sanatate
din care nu-si mai revin niciodata in totalitate. Si numai in ceea
ce priveste riscul de infarct, acesta este de trei ori mai ridicat
la cei care se afla intr-o relatie maritala conflictuala decat la
cei aflati intr-o relatie fericita, potrivit unei cercetari
comunicate in Journal of the American Medical Association.

Si-atunci, avand in vedere ca e mai sanatos sa fii casatorit
decat celibatar, care e „reteta”? Potrivit celor doi Glazer,
secretul sta in „certurile rationale”! Contradictie in termeni?
„Nu, ajunge daca te antrenezi”, cred Ronald si Jan, impreuna de 30
de ani, si care in prezent studiaza influenta obiceiurilor
alimentare asupra stresului imunitar generat de raportul de cuplu:
au aflat deja ca certurile din timpul mesei afecteaza metabolismul
grasimilor.

CITESTE SI:

• La ce foloseste o nunta?
• Un gamer japonez s-a casatorit cu
  personajul sau virtual preferat
• Barbati! Avem nevoie de sotii tinere si
  destepte?
  
• Casatorie inedita intre o femeie si… un
  Montagne-russe