10. Capela
Reconcilierii
Minimalista Capela a Reconcilierii, din Berlin, este un
simbol al reuniunii Germaniei de Est cu Germania de Vest,
fiind plasata chiar pe fostul teritoriu neutru, de tranzit, dintre
cele doua tari, inainte de 1989. Este prima cladire publica de lut
din Berlin si singura biserica ridicata din pamant batatorit din
Germania, fapt ce o claseaza printre cele mai moderne exemple ale
unor asemenea tehnici de constructie.
Intrebuintarea pamantului batatorit in aceasta cladire a
implicat o mixtura compacta de soluri cu nisip, prundis si argila,
mixtura introdusa intr-o rama care modeleaza forma peretelui,
facandu-l foarte solid. Cladirea, de forma ovala,
proiectata de arhitectii Rudolf Reitermann si Peter Sassenroth, a
fost terminata in 2000 si consta dintr-un miez de pamant batatorit,
inconjurat de o structura intermitenta de lujeri din
lemn.
9. Taos, satul de pamant din New Mexico
Este vorba despre un sat istoric din argila nisipoasa aflat in
Taos, New Mexico, ce gazduieste cladiri de culoare maro-roscat, cu
mai multe etaje, care sunt locuite de peste 1000 de ani. A fost,
probabil, construit in jurul anului 1000 d.Hr., iar in
prezent adaposteste 150 de locuitori. Este vorba despre
cea mai mare structura sateasca multietajata inca existenta, ale
carei cladiri de pamant au pereti grosi de pana la un metru.
Casele de aici sunt formate, in general doua
camere, dintre care una este destinata somnului si
traiului, iar cealalta gatitului, mancatului si depozitarii. In
vechime, intregul sat era izolat de restul lumii printr-un zid
inalt, cu o singura intrare. Acum scurtat, zidul era in trecut mult
mai masiv, pentru a oferi protectie impotriva triburilor inamice
ale americanilor nativi de aici. Raul care curge prin sat serveste
drept sursa principala de apa pentru baut si gatit.
8. Casele Hakka din
China
Locuintele Hakka sunt cladiri de pamant, construite de catre
poporul cu acelasi nume, care si-a inceput imigrarea in sudul
Chinei din partea nordica a tarii, in secolul al XVII-lea. Aceste
case rotunde, din pamant batatorit, au fost ridicate in
scopuri defensive, cu o singura intrare si fara ferestre
la nivelul solului. Cele mai mari case Hakka acopereau 40.000 metri
patrati, iar majoritatea celor care stau in picioare astazi acopera
suprafete de cate 10.000 metri patrati. Stilul de arhitectura din
pamant Hakka este unic pe teritoriul Chinei.
Materialele folosite in acest stil arhitectural pot fi caramida,
piatra sau pamantul batatorit, cel din urma fiind cel mai des
intalnit. Peretii exteriori ai acestor cladiri au, in general,
grosimea de un metru, iar intreaga cladire poate fi inalta
de 3 sau 4 etaje. Turete erau, adeasea, construite
aditional, pentru a spori aria de capacitate defensiva. Forma
rotunda a peretilor, care a devenit populara pentru mai multe
constructii de mai tarziu, a adaugat valoare defensiva
fortificatiilor, reducand efectul artileriilor. Un fort Hakka putea
rezista unui asediu prelungit, fiind foarte bine dotat cu grane si
avand o sursa interna de apa. Casele Hakka aveau si propriile
sisteme, sofisticate, de canalizare.
7. Eartheaven
Este vorba despre o comunitate sateasca ecologista dintr-o
padure de munte situata in Black Mountain, in apropiere de
Asheville, Carolina de Nord, S.U.A. Comunitatea din
Eartheaven se preocupa de bunastarea oamenilor si a planetei,
practicand si propovaduind educatia si traiul intr-o lume pacifista
si prietenoasa cu mediul si animalele salbatice.
Cea mai inedita trasatura din acest loc o reprezinta
constructiile, atat cele comunitare, cat si locuintele, care sunt
construite numai din materiale naturale, imbinate cu
pamant. Fondat in 1994, Eartheaven se intinde pe o
suprafata de 320 de acri.
6. Moscheea Dijinguere
Ber
… din orasul Timbuktu, a fost construita intre anii 1324
si 1327, de catre imparatul din Mali, Mansa Musa, dupa
intorcerea acestuia din Hajj, pelerinajul anual la Mecca, orasul
sfant al musulmanilor. Moscheea este atribuita arhitectului Abu
Ishq al-Saheli. Asemenea celor mai multe cladiri stravechi din
oras, constructia a trecut prin stadii succesive de dezvoltare si
reparatii. Asa cum arata astazi, planul moscheei consta dintr-un
sanctuar rectangular cu o curte interioara mica in capatul nordic
si o curte externa mare in portiunea vestica. Cea mai veche parte a
moscheei este considerata cea din vestul sanctuarului.
Aici se gasesc arcade construite din calcar, care
suporta acoperisul, o caracteristica nemaintalnita nicaieri in
Africa de Vest dinaintea perioadei coloniale. Dijinguere
Ber are doua turnuri, unul conic, cu excrescente din lemn de
salcam, la exterior, si un minaret adiacent, aflat in curtea
interioara. Dijinguere Ber este considerata cea mai veche
constructie musulmana a orasului Timbuktu, iar in trecut este
posibil sa fi fost separata de restul localitatii. Moscheea este
realizata, in cea mai mare proportie, din caramizi de pamant,
acoperite cu un strat de argila, cu rol de netezire.
5. Glaoui Kasbah din
Maroc
Un kasbah sau Qassabah este o portiune districtuala a unui oras
islamic, sau o fortareata. El servea, in trecut, drept resedinta
pentru seicii locali si avea rolul de aparare atunci cand orasul
era atacat. Este si cazul kasbahului Taourirt, construit
din pamant si argila, un fost palat al familiei Glaoui si
principala atractie a orasului marocan Ouarzazate. Aceasta
fortareata cu 300 de camere, partial restaurata, marcheaza
jonctiunea a trei rauri – Dades, Draa si Ziz – precum si locul de
rascruce al multor rute de caravane.
In timp ce liderii Glaoui, cunoscuti sub denumirea de „caid”, nu
au locuit niciodata in opulentul palat, kasbahul lor din
Taourirt a gazduit candva sute de oameni. Fortareata din
lut a fost construita de Ahmed Amghar, dintr-un amestec de argila
si paie, la care s-au adaugat unele decoratii sau modelari
geometrice, observabile in portiunile superioare ale peretilor.
Kasbahul este unul dintre cele mai vizitate monumente din
Ouarzazate, accesul costa 20 de drahme de persoana, iar locul a
reprezentat platoul de filmare al multor scene cinematografice,
de-a lungul anilor.
4. Citadela din
Rayen
Demult parasita, citadela din Rayen este un oras antic
complet, bine prezervat cu toate elementele sale, intre
care se numara locuinte, magazine, bazaruri, unitati militare,
piete, fortarete, cladiri religioase, grajdiuri si scoli. Citadela
este situata in sud-vestul orasului Rayen, in provincia Kermna, si
este considerata cea mai mare si mai veche structura de pamant
(ramasa in picioare) din Iran.
Monumentul dateaza din era Sassanida, cuprinsa intre
anii 224 si 651 d.Hr., si acopera o suprafata de 20.000 de
metri patrati, ramanand un simbol al fortaretei rezidentiale din
vremurile antice. Arg-e Rayen a fost locuit pana acum 150 de
ani.
3. Marea Moschee din
Djenne
Pozitionata pe valea raului Bani, in orasul Djenne, din Mali,
Marea Moschee este cea mai mare cladire de lut din lume,
considerata de multi arhitecti, in ciuda influentelor islamice,
realizarea de capatai a stilului arhitectural
Sudano-Sahelian. Moscheea a fost ridicata pe ruinele unei
foste constructii similare, din secolul XIII, cea pe care o putem
admira astazi datand (numai) din anul 1907. Impozanta cladire este
centrul comunitatii din Djenne, dar reprezinta si una dintre cele
mai emblematice entitati arhitecturale din Africa. Construirea noii
moschei a inceput in 1906, din ordinul administratiei franceze a
orasului si s-a savarsit un an mai tarziu. Peretii Marii Moschei
sunt fauriti din blocuri de pamant uscate la soare, imbinate cu
mortar pe baza de pamant si imbracati intr-un invelis de argila
care ii ofera cladirii un aspect fin, nivelat.
Peretii sunt decorati cu o multime de lemne din trunchiuri de
palmieri, denumite „toron”, care ies 60 de centimetri in afara
constructiei si servesc drept schele in operatiunile de restaurare.
Intreaga structura este ridicata pe o platforma patrata, cu
latura de 75 de metri si inalta de 3 metri. Platforma este
accesibila prin 6 seturi de scari, decorate cu mici protuberante.
Planul general al cladirii are forma de trapez, peretele de
rugaciune sau qibla se afla cu fata spre Mecca, iar peretii
exteriori ai moscheei masoara aproximativ un metru in grosime. Din
1907 pana in prezent Marea Moschee din Djenne a ramas la fel,
putine ajustari fiind aduse constructiei, iar acelea numai la
nivelul fatadei. Intreaga comunitate din Djenne este implicata
activ in mentenanta constructiei printr-un festival anul unic, ce
implica muzica si festin, dar al carui principal obiectiv este
repararea portiunilor depreciate ale moscheei. Regiunile istorice
din Djenne, inclusiv Marea Moschee au fost declarate, in 1988,
Patrimoniu Mondial UNESCO.
2. Arg-e Bam din
Iran
Este vorba despre ceea ce a insemnat, candva, cea mai mare
constructie din pamant si argila din lume, localizata in Bam, un
oras din provincia Kerman, aflat in sud-estul Iranului.
Enorma citadela situata pe Drumul Matasii a fost construita
inaintea anului 500 i.Hr. si a fost intrebuintanta pana in 1850
d.Hr. Nu se stie cu exactitate de ce a fost abandonata. Pe
vremuri, constructia era o fortareata de mari dimensiuni, in a
carei inima se afla citadela – dar, din pricina aspectului
impresionant al acesteia, intreaga fortareata a devenit cunoscuta
drept Citadela Bam. Zona pe care se intindea citadela Bam avea o
suprafata de aproximativ 180.000 metri patrati si era inconjurata
de un zid gigantic, inalt de 6-7 metri si lung de 1.815 metri,
strajuit de 67 de turnuri.
Cu adevarat remarcabile la aceasta constructie sunt
turnurile „prinzatoare de vant”. Este vorba despre
structuri care ies din cladiri pentru a intercepta curentii de aer
si a-i directiona inspre constructii, ca un fel de sistem
rudimentar de aer conditionat. Uneori, aerul era barbotat
printr-un bazin cu apa din cladire, pentru a fi racit si curatat de
praf. Diferite tipuri de turnuri de vant au fost utilizate pentru
cladiri diferite. De exemplu, exista 4 turnuri directionale de vant
pentru cladirile mai mari si mai importante, capabile sa capteze
vantul omnidirectional si sunt turnuri unidirectionale pentru
cladirile mai mici. Cutremurul din 2003 din Iran a distrus mai mult
de 80% din citadela aflata pe lista siturilor UNESCO.
1. Shibam – Manhattan-ul
desertului
Se poate spune despre
Shibam, din Yemen, ca este orasul primilor zgarie-nori ai
lumii, Manhattan-ul desertului. Cu secole inainte ca
americanii din New York si Chicago sa ridice primii zgarie nori,
Orientul Mijlociu excela, in felul sau, in constructii de acest
gen. Iar Shibam-ul, oras datand inca din secolul al II-lea d.Hr.,
este cel care se poate mandri cu primele cladiri de pamant din
istorie care au sfidat norii. Construite exclusiv din caramizi de
lut facute chiar de localnici, casele turn ale Shibam-ului
se ridica la inaltimi de peste 30 de metri si au, cele mai inalte
dintre ele, chiar si 11 etaje. Scopul lor, asemenea
zidului care inconjoara ineditul oras, a fost acela de a apara
populatia locala de triburile de beduini. Caci casele sunt vechi si
locuite permanent, in marea lor majoritate, de peste 500 de
ani.
Planul orasului a fost astfel realizat incat asezarea sa fie
strabatuta de strazi inguste si intortocheate, improprii pentru o
caravana sau un grup mare de oameni, suficient ca sa ii faca pe
potentialii atacatori sa se gandeasca bine inainte de a patrunde
intr-un atare viespar. Chiar si casele par niste
fortificatii strategic amplasate. Acesta este poate si
motivul pentru care sudul Yemenului nu a fost niciodata cucerit.
Shibamul are o vechime de peste 2000 de ani, dar multi il
considera, mai degraba, un oras din secolul al XVI-lea, perioada in
care au fost ridicate cele mai multe dintre uriasele sale
cladiri.
Eroziunea si ploile, chiar daca rare, i-au determinat pe
locuitori sa faca reparatii si imbunatatiri constante, astfel incat
nimeni nu mai poate spune cu exactite cat de vechi sunt casele.
Acum, Shibam-ul se considera un oras modern, lipsit de poluare si
de zgomotul infernal al marilor metropole, mandru sa fie posesorul
celor mai vechi zgarie nori si, totodata, al celor mai inalte
blocuri de pamant din lume. Orasul a intrat in patrimoniul UNESCO
inca din anul 1982, odata cu cea de a 6-a reuniune a prestigioasei
organizatii, eveniment ce a avut loc la Paris.
CITESTE SI: