Okinawa Goju-Ryu – Karate pentru cel slab si cel puternic

26 02. 2010, 00:00

Insula Karate-ului

In preajma anului 1340, insula Okinawa era divizata in trei
regate care, la acea vreme, erau obligate sa plateasca tribut
Imperiului Chinez condus de imparatul Chu Yuen Cheang din dinastia
Ming. Lucrurile au evoluat liniar pentru mica insula, devenita
intre timp centru comercial si punct de navigatie intre imperiile
chinez si japonez, ambele civilizatii lasandu-si in egala masura
amprenta asupra specificului culturii locale. Odata cu trecerea
timpului, bastinasii se bucura de un relativ statut de autonomie,
ceea ce face ca, in anul 1477, dinastia locala Sho sa fie
revigorata prin ajungerea la putere a regelui Sho Shin.

Abil cunoscator al obiceiurilor si mentalitatii rebele a
localnicilor, regele Sho Shin traia tot timpul sub spaima unei
eventuale razmerite care sa-l rastoarne de la putere.
Din
aceste motive, precum si din dorinta de a-si controla mai usor
supusii, paranoicul personaj ordona ca niciun locuitor al
insulei sa nu mai poarte niciun fel de arma
, in caz
contrar vinovatul urmand sa fie osandit la cumplita moarte a
fierberii lente de viu.

Okinawa, vazuta astazi din satelit

Edictul nu a avut insa efectul scontat. Cum orice lucru interzis
devine si mai tentant, supusii regelui au dezvoltat doua
sisteme de lupta care stau la baza karate-ului de astazi: Okinawa
Te – o metoda de lupta cu mana goala, practicata de membrii
nobilimii si Okinawa Kobudo – o metoda de lupta cu arme artizanale
si unelte de munca create de pescari si tarani.

Antrenamentul, in ambele metode, era facut in cel mai mare secret,
dupa lasarea intunericului, pe plaje si in paduri izolate. Marii
maestri de karate okinawaian (foarte diferit de karate-ul japonez)
considera, inclusiv in prezent, ca edictul lui Sho Shin a fost
actul de nastere al artei Karate.

In anul 1609, clanul Satsuma din sudul Japoniei a invadat
insula, transformand-o in teritoriu japonez. Cat despre karate,
lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine. Intre timp, insula
devenise un pivot crucial al comertului dintre China si Japonia.
Asa au ajuns pe insula cativa maestri de kung-fu din sudul
Chinei
, care au impulsionat cercurile de luptatori
okinawaieni, predandu-le tehnici din stilurile de kung fu de
sud.

Un astfel de exponent al fenomenului martial chinezesc a fost
maestrul Wan Ji, denumit Wanshu in dialectul
local. In urma sa, a ramas kata-ul pe care la introdus in insula,
kata wanshu fiind prezent si astazi in unele stiluri de karate
okinawaian. Sub influenta maestrilor chinezi, stilurile de Te se
cristalizasera in trei directii diferite, in functie de regiunile
unde se dezvoltasera. Apar, asadar, pe scena istoriei Shuri-Te,
Tomari-Te si Naha-Te, acesta din urma fiind stramosul
scolii Goju.

Intre traditie si inspiratie

Probabil, cel mai important moment in istoria karate-ului a fost
sosirea pe micuta insula a unui maestru chinez care stapanea
tehnicile si metodele stilului Shaolin de sud, alaturi de secretele
Bai He Quan – stilul Cocorului Alb. Maestrul Chi Liu Lu
Kung, cunoscut sub numele japonizat de Ryu Ryuko
,
apartinea de fel castei nobiliare din Fuzhou, provincia Fukien,
ajungand in Okinawa ca fugar, in urma unei rebeliuni inabusita de
trupele imperiale care banuiau ca membrii familiei sale ajutasera
cu bani pe initiatorii razmeritei.

Ajuns in insula, fostul nobil chinez isi castiga existenta
lucrand ca tamplar si zidar. Zilele sale se scurgeau intre munca la
atelier si sesiunile de antrenamente. Astfel imbatraneste si se
retrage la marginea unui sat, indeletnicindu-se cu impletitul
cosurilor de bambus. Putini aveau habar de uriasul potential de
luptator al batranului.

Printre acestia se afla Higaonna Kanryo, un tanar
entuziast care isi dorea sa invete arta luptei de la Ryu
Ryuko
. In acest scop, i-a facut o vizita batranului,
ocazie cu care a fost martor pe viu al puterii si valorii metodelor
traditionale de antrenament. Pe cand ajungea la casa maestrului,
s-a intamplat ca, in acelasi moment sa apara si un luptator care
vroia cu tot dinadinsul sa-l provoace pe batran la o lupta. Cum
acesta refuzase in mai multe randuri, intraznetul personaj a facut
o demonstratie de forta in fata lui Ryu Ryuko. Plin de sine,
luptatorul a luat o bucata groasa de bambus verde si a
rupt-o in maini, de parca ar fi fost vorba de creion
subtire.

Tanarul Kanryo era uluit: bambusul verde este extraordinar de
rezistent, iar de o asemenea performanta este capabila doar o
gorila, animal de o forta imensa, care se hraneste de mii de ani cu
bambus verde si care a evoluat fizic pentru a sfarama coaja
bambusului si a se hrani cu miezul dulce. In fata demonstratiei
uluitoare de forta, Ryu Ryuko a ramas insesibil. Tacut, a luat o
bucata de bambus mai mare decat cea aleasa de luptator. Dupa care
s-a indreptat spre acesta si si-a spus:

„Tu ai rupt-o, frangand-o de la mijloc, da? Eu am sa o sfasii in
doua bucati.”
„Imposibil!”, a exclamant, neincrezator, razboinicul. „Eu mi-am
antrenat forta mainilor peste 20 de ani, inainte sa ajung sa rup
bambusul, dar sa-l sfasii, sa-l smulgi ca si cum ar fi o bucata de
hartie, este imposibil, nici 10 oameni care trag concomitent nu pot
face asa ceva… „
„Bine”, i-a zis Ryu Ryuko. „Priveste doar!”

Maestrul chinez a luat bambusul, tinandu-l orizontal, in
ambele maini, dupa care a tras, pana cand tulpina cea verde a
inceput sa se intinda si sa se subtieze de la mijloc, rupandu-se
intr-un final
. In coliba batranului linistea era mai grea
decat plumbul. Razboinicul a iesit cu capul plecat, convins ca
fusese martorul unui adevarat fenomen mistic. Tanarul Kanryo era in
extaz. Devenit elev al batranului, a studiat, invatat si aplicat
tot ce il povatuise acesta, insusindu-si toate metodele si adaugand
unele de conceptie proprie in decursul antrenamentelor epuizante
care se desfasurau dupa caderea intunericului. Ajuns maestru la
randul sau, Kanryo l-a intalnit pe Chojun Miyagi care i-a
fost discipol si a dat forma finala karate-ului Goju din
Okinawa.

Soke Chojun Miyagi (1888-1953), fondatorul scolii de karate
Goju-Ryu

Chojun Miyagi s-a nascut in anul 1888, in orasul Naha. Apartinea
unui neam de prosperi comercianti, familia sa detinand doua vase
prin intermediul carora transporta si vindea plante de leac aduse
din China. Copilul a fost incurajat de la o varsta frageda in
pratica artelor martiale, parintii fiind convinsi ca un viitor
barbat trebuie sa fie puternic si cutezator in anii tulburi ai
restarurarii Meiji si ai razboiului chino-japonez.

Miyagi si-a inceput studiul artelor martiale la varsta
de 7 ani
, in sala maestrului Aragaki Ryko, dar, in scurt
timp, faima despre faptele si personalitatea lui Higaonna Kanryo a
ajuns si la urechile tanarului Chojun. Kanryo era un
maestru de moda veche care isi alegea singur elevii dupa criterii
traditionale
, observandu-i din timp, testandu-i in
situatii limita, studiindu-le atent caracterul si seriozitatea. De
abia dupa o lunga perioada de proba, maestrul se decidea daca
tinerii merita sa fie invatati o arta atat de periculoasa si
mortala cum era karate-ul din acele timpuri. Gasind calitatile
morale dorite in personalitatea lui Chojun, maestrul Kanryo l-a
primit ca discipol. Antrenamentele aveau o intensitate naucitoare,
chiar si pentru standardele vremii in practica karate-ului din mica
insula.

Pregatirea era, de cele mai multe ori, epuizanta, chiar
rudimentara din punctual de vedere al efortului fizic modern. Dar
tocmai in asa-zisul „primitivism”, coroborat cu eforturile
inumane, era ascuns secretul care facea din luptatorii acelor
timpuri niste adversari care i-ar fi pulverizat intr-o confruntare
reala pe sportivii de astazi
. Antrenamentul era monoton si
dificil. Deseori, karateka lovea ore in sir in saci sau makiwara
(dispozitiv traditional alcatuit dintr-o scandura elastica infipta
in pamant, capatul in care se lovea fiind acoperit cu o franghie de
orez). Practicau kata, avand in brate cate un bustean greu de lemn,
intarindu-si astfel picioarele si soldurile. In memoriile sale,
maestrul Chojun aminteste despre un moment in care a performat
kata-ul Sanchin (kata energetic de forta si
respiratie, caracterizat de incordarea specifica a unor anumite
grupe de muschi) atat de intens incat a lesinat…

Chojun Miyagi – Karate la superlativ

De multe ori, la sfarsitul antrenamentelor cu maestrul
Kanryo, Chojun Miyagi era atat de ostenit incat nu putea sa urce
scarile casei in mod obisnuit, ci in patru labe
. Dar, cum
ce nu te ucide te face mai puternic, in cazul caii Goju ce nu te
omoara te face incredibil de puternic. Chojun Miyagi s-a antrenat
vreme de 13 ani cu maestrul Kanryo, devenind o forta a naturii
capabila sa sfarame pietre in palma si sa rupa busteni de lemn cu
loviturile sale grele.

In anul in care maestrul Kanryo s-a stins din viata, Chojun
a decis sa calatoreasca in China, pe urmele curentului martial adus
in Okinawa de Ryu Ryuko
. Ajunge, astfel, in provincia
Fukien, unde se antreneaza la diverse scoli de Kung Fu. Dupa
momentul China, se intoarce in Okinawa, unde imbogateste stilul
Goju Ryu cu kata-uri si metode de antrenament de inspiratie pur
chinezeasca. Astfel apar celebrele kata Tensho, Gekisai Dai ichi si
Gekisai Dai ni, prezente in unele curente Goju si preluate in
karate-ul Kyokushin.

Lipsit de maestrul sai, acum disparut, Chojun simte inspiratie si
energie doar in Natura inconjuratoare. Se antreneaza, asadar,
singur, pe plajele insulei si in padurile de bambus.
Inainte de culcare lovea cu pumnii inspre o lumanare
aprinsa, asezata la cativa metri de de el. Dupa ani de pracica,
loviturile sale de pumn stingeau flacara
, « pumnii aveau,
in sfarsit, suflet! » dupa cum spune o zicala okinawaiana. Un om
care era capabil sa starneasca o pala de vant care sa stinga o
lumanare asezata la o distanta atat de mare de el, dobandi-se,
neindoios, puterea de a ucide un adversar cu o singura
lovitura, ceea ce in artele martiale este cunoscuta drept „Ichi
Geki Hissatsu”.

Chojun Miyagi si discipolii sai, 1934

Practica atat de intensa i-a deschis lui Miyagi portile
Necunoscutului, modestul luptator avand parte de adevarate
experiente mistice. Intr-o noapte, pe cand visa, spiritul sau a
fost vizitat de o entitate martiala ce luase imaginea unui batran
care i-a aratat un kata, explicandu-i fiecare miscare. Experienta
s-a repetat pe parcursul mai multor nopti. In acea perioada Chojun
se antrena circa 18 ore zilnic.

La plecarea sa din acesta lume, maestrul Chojun Miyagi a lasat
mostenire 3 percepte si 8 principii pe care trebuie sa le urmeze
orice practicant in scopul obtinerii desavarsirii martiale:

Cele 3
precepte

  • Trebuie stiut, de la bun inceput, ca toate secretele Goju Ryu
    sunt incriptate in kata.
  • Goju Ryu Karate este o manifestare armonioasa a propriului sine
    fata de Univers.
  • Calea Goju Ryu consta in cautarea virtutii si a dreptatii.

Cele 8
principii

  1. Mintea cuprinde Cerul si Pamantul.
  2. Ritmul corpului uman este asemanator cu ciclul Soarelui si al
    Lunii.
  3. Expirarea si Inspirarea aerului este nimic altceva decat Forta
    si Suplete.
  4. Poarta-te in armonie cu Timpul si schimbarile.
  5. Tehnicile de lupta functioneaza perfect doar in absenta
    gandurilor si anticiparilor.
  6. Picioarele trebuie sa avanseze si sa se retraga, sa se desparta
    si sa se apropie.
  7. Ochii nu trebuie sa piarda nici cea mai mica schimbare.
  8. Urechile trebuie sa asculte orice directie.

Secretele stilului Okinawa Goju-Ryu

Chojun Miyagi s-a hotarat sa-si boteze propriul stil
Goju Ryu pe baza ilustrarii stravechiului concept chinezesc
Yin&Yang
, exprimand asadar eterna dualitate a planului
fizic alaturi de alternanta naturala intre greu si usor, dur si si
suplu, noapte si zi. Astfel, Go inseaman forta, iar Ju
suplete, termenul de Ryu desemnand conceptul de scoala sau grupare
spirituala
. In anul 1933, Chojun Miyagi si-a inregistrat
scoala la Budokukai, Asociatia Artelor Martiale Japoneze – forul
suprem prin care imparatul recunostea si sustinea toate scolile de
arte martiale nipone. Denumirea aleasa pentru stilul de karate avea
rezonante si in stravechiul tratat de artele martiale chinezesc Wu
Bei Ji, cunoscut astazi sub titualtura de BuBiShi.

Din punct de vedere martial, Go se refera la miscarile dure
si puternice, liniare si explozive, iar Ju trimite la tehnicile cu
mana deschisa, devieri, miscari circulare si trucuri
.
Stilul pune un accent deosebit pe exercitiile de respiratie Ibuki
si pe loviturile « interzise » aplicate in punctele slabe
ale trupului uman
. Un alt aspect foarte des intalnit in
acest stil este cel referitor la durificarea armelor naturale si
cresterea rezistentei corpului la lovituri. Partea de generare si
control al energiei joaca de asemenea un rol important in Goju
Ryu.

Din punct de vedere tehnic si biomecanic, Okinawa Goju Ryu Karate
pune in egala masura accentul pe lovituri directe si circulare.
Stilul combina loviturile foarte puternice de pumn, palma, cot,
genunchi sau picior cu blocaje scurte si suple. Totul pentru a
coplesi oponentul, a-l bloca in forta sau elastic. Stilul include
numeroase chei de brate si picioare, proiectari si chiar lupta la
sol. Este un stil construit in jurul conceptului de
eficienta cu orice pret. Antrenamentele incurajeaza si urmaresc cel
mai eficace raspuns in momentul unui eventual atac in care esti
nevoit sa iti aperi viata sau integritatea fizica.

Raspunsul unui practicant de Goju Okinawa este un atac
mortal concretizat in lovituri in ochi, tample, gat, coloana, in
zdrobirea genunchilor sau lovituri in forta in zona genitala. Nu
este un stil sportiv in care se impune lupta in conditii
prestabilite, cu restrictii si interventia salvatoare a
arbitrului.
Pe strada sau in conditiile unui atac real nu
iti castigi gloria efemera din ring, ci iti salvezi viata. Toate
loviturile de picior nu urca mai sus de nivelul pieptului, stilul
urmant principiul traditional si foarte natural: „Mainile lovesc
capul si gatul, picioarele lovesc picioarele, iar mainile si
picioarele pot lovi deopotriva trupul”.

Stilul este adaptat pentru lupta la mica distanta
, fiind
ideal pentru agresiunile pe strada, in locuri aglomerate, lift,
metrou, tren, culoar, coridor, diverse incaperi. Din acest motiv,
fortele speciale nipone se antreneaza si astazi cu elevii lui Morio
Higaonna, conducatorul din prezent al stilului, un razboinic care
la cei 72 ani da dovada unei forte si viteze absolut incredibile.
Instructorii trimisi de Morio Higaonna au predat si temutelor trupe
special OMON, specialistii in Systema, teribila metoda de lupta a
commando-urilor ruse, imbogatind propria metoda cu tehnici si
principii din Okinawa.

Cum mintea si spiritul sunt, de fapt, cele mai importante arme ale
oricarui luptator, in Goju-Ryu se practica meditatia Zanshin pana
cand se ajunge la dominarea psihica a adversarului. Okinawa Goju
Ryu este unul dintre putinele stiluri care a ramas fidel
principiului artelor martiale traditionale care spune ca:
„Artele martiale trebuie sa fie un mijloc prin care cel
slab ajunge sa-l invinga pe cel puternic”.

Este o cale prin care cei slabi ajung puternici,
iar cei puternici ajung modesti si umili, intelegand ca
forta si puterea sunt un mijloc, nu un scop.
Este un
karate care a gasit si aplicat echilibrul unei arte martiale
autentice, testata de nenumarate ori in situatii reale sau chiar
razboi.

Astazi, pastratorul si liderul stilului in varianta Chojun Miyagi
este marele maestru Morio Higaonna
(vezi video), unul
dintre foarte putinii luptatori din lume care detin gradatia
suprema de 10 Dan. Cu toate ca, in prezent, are 72 ani, Morio
Higaonna se antreneaza zilnic intre 2 si 3 ore. A studiat stilul
inca din copilarie sub indrumarea lui An’ichi Miyagy, discipol
direct al lui Chojun Miyagi. Mainile sale sunt, si la varsta
aceasta, adevarate arme la purtator, seful politiei din Okinava
declarand in gluma ca maestrul Morio ar trebui sa si le
inregistreze la politie drept arme albe! Anii indelungati de izbire
in makiwara si pietre masive de rau au dus la transformarea
vizibila a pumnilor si palmelor sale. Maestrul Morio poate sa
lovesca cu toata puterea chiar si la varsta sa inaintata fara sa
aiba gija ca si-ar putea rani pumnii. Don Draegger, cel mai
prestigios cercetator occidental care a studiat artele martiale in
secolul trecut a declarat, in numeroase ocazii, ca Morio Higaonna
este cel mai periculos adversar pe care il poate intalni cineva
intr-o lupta.

Intalnire in Romania cu un maestru de Goju-Ryu

Stilul Okinawa Goju Ryu a ajuns de putini ani in
Romania, unul dintre cei mai insufletiti practicanti fiind maestrul
Victor Popa
, detinator al centurii negre 2 Dan in Goju
Okinawa Karate. Dupa ani de cautari, sacrificii, multa munca si
dedicatie, Popa a reusit, in premiera pentru Romania, sa invite un
mare maestru al acestei cai martiale. Prin urmare, la
inceputul lui martie, Romania va avea onoarea sa gazduiasca primul
stagiu international de Goju Okinawa condus de Sensei Tetsuji
Nakamura
(vezi video, mai jos), nimeni altul decat
elevul personal al lui Morio Higaonna.

Sensei Tetsuji Nakamura este nascut in anul 1965 si detine
gradatiile de 6 Dan in Goju Okinawa alaturi de 2 Dan in Judo. Este
viceinstructor sef in Federatia Internationala Okinawa Goju Ryu
Karate, director administrativ al aceleiasi organizatii, instructor
sef pentru America de Nord si, nu in ultimul rand, multiplu campion
mondial la kata si lupta libera.
Stagiul din Romania se va desfasura in zilele de 5, 6 si 7
martie, anul curent. Pentru o intalnire cu Karate Goju Okinawa, sau
mai multe detalii legate de eveniment, intrati
aic
i.

DESCOPERA.ro va realiza un amplu videoreportaj al acestui
eveniment si, foarte probabil, ii va lua, in exclusivitate, un
interviu Sensei-ului Nakamura.

__________________________________

TI-A PLACUT ACEST ARTICOL? CITESTE
SI: