Phoolan Devi – Regina Banditilor

Fetita din cocioaba si Arborele Tacerii

Dupa cum bine spune orice pamantean care ajunge pe taramul Bharatilor, India nu este o tara obisnuita. Nu. Aici este un continent, un Univers stravechi, bizar, fascinant, contrastant, implicit inexplicabil. In aceste locuri unii dintre cei mai mari intelepti ai lumii traiesc alaturi de hoarde de cersetori. Bogatia si opulenta ramasa din vremea marilor Moguli si altoita din plin de miliardele noilor nababi ai computerelor, se intrepatrunde socant cu extremele mizeriei si saraciei generalizate. Nu poti descrie India, nu poti judeca India, nu poti ignora India. Pentru ca nimeni nu poate cunoaste India in totalitate!

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Pe taramul Karmei si Dharmei, extraordinarul, dramaticul, exoticul si incredibilul si-au dat intalnire inca dinainte sa fie pusa cea dintai caramida a complexului de la Mohenjo Daro, una din primele asezari umane de pe planeta noastra. Legile si cutumele de aici sunt le fel de vechi ca insusi Timpul care s-a oprit parca din loc in triunghiul sacru care margineste peninsula indiana. Sistemul castelor adus de reformatorul Manu acum mai bine de 5.000 de ani inca exista. Nici epoca Internetului, nici abolirea “oficiala” a sistemului castelor nu afecteaza prea mult mersul treburilor din acest colt de lume. Atunci cand traditia castelor refuza sa moara, apar drame unice. Iar in momentul in care traditia serveste drept paravan pentru crima, violenta, abuz si cruzime, cineva trebuie sa lupte. Lupta si jertfa unei fetite sarace transformata treptat de Karma in conducatoarea unui grup de banditi, au dat nastere unei legende vii care demonstreaza ca Moartea nu este decat o trecere. Iar crima nu poate opri avantul unui Spirit cutezator.

Pe data de 10 august 1963, intr-o coliba saracacioasa dintr-un obscur sat indian se nastea o fetita numita de parintii sai Phoolan. Ursitoarele cele bune trebuie ca erau plecate tare departe in acel moment… Copilul are triplu ghinion inca de la primele momente de viata. S-a nascut fata intr-o familie saraca. In plus, apartine de la inceput castei Shudra, cea mai joasa categorie de oameni din India, cei care sunt saraci, evitati, dispretuiti si oprimati prin definitie. Spre deosebire de castele superioare ale brahmanilor, razboinicilor, negustorilor si agricultorilor, cei din casta Shudra au statutul unor animale bipede. Pot fi ucisi, jefuiti, abuzati in orice fel fara ca agresorul sa fie tras la raspundere, mai ales daca acesta face parte dintr-o casta superioara. Situatia s-a schimbat doar pe hartie, odata cu abolirea sistemului castelor din India. In realitate, traditia refuza sa moara.

Cum nu erau de ajuns aceste handicapuri sociale, parintii micutei Phoolan apartineau sub-castei mallah, categorie de oameni extrem de saraci care sunt barcagii din tata-n fiu. Familia sa era printre cele mai nevoiase din sat, daca asa ceva poate fi imaginat. Capul familiei detinea doar un petec de pamant in mijlocul caruia crestea un arbore de Neem imens. In biografia sa, Phoolan isi aminteste ca acest copac era de fapt intreaga sursa de venit a familiei, parti din coaja si frunzele sale fiind vandute periodic farmaciilor din zona. Cand fetita avea 10 ani, varul ei Mayadin a devenit seful familiei si a luat hotararea de a taia si vinde lemnul arborelui de Neem, lasand familia fetitei sa moara literalmente de foame. Spiritul neinfrant al lui Phoolan s-a manifestat instantaneu, fetita acuzandu-si public varul de hotie.

Mayadin nu isi crede urechilor, o copila sa-l insulte pe el, un barbat? Si inca in mijlocul satenilor? O jignire mai mare nu se putea imagina. Turbat de furie, o loveste in cap pe Phoolan cu o caramida fiind aproape sa o ucida. Copila nu se lasa si, dupa ce zace intre viata si moarte cateva zile, isi revine aproape miraculos. Neumilita si neinfranta continua sa isi ceara drepturile inapoi. Mintea lui Mayadin nu poate concepe asa ceva. Spumegand de furie, decide sa o marite pe Phoolan pentru a scapa de gura ei si mai ales pentru a-i lua pamantul, care in atari situatii revenea capului familiei. Sadic si razbunator, Mayadin a aranjat ca micuta cutezatoare sa-i fie data drept sotie lui Putti Lal, un barbat de 35 de ani, cu o reputatie de betiv si bataus notoriu. Ceea ce urma, avea sa fie o adevarata drama…

Ani de calvar

Phoolan este violata de sotul ei inca din prima noapte a asa zisei “nunti”. Cosmarul copilei a fost amplificat de faptul ca nu stia ce este acela un act sexual, iar durerea si sangele rezultat din deflorarea brutala, o fac sa creada ca Putti Lal a vrut sa o ucida. Sotul ei mai avea deja o sotie care nu o privea deloc cu ochi buni pe Phoolan, batand-o din aproape orice motiv, tratand-o ca pe o sclava personala, furandu-i din mancare si trimitand-o sa doarma in grajd, printre vite. In fata valului de violenta si ura, Phoolan face cea mai reprobabila fapta de care este capabila o sotie. Pur si simplu fuge in jungla. Insulta mai mare atat la adresa sotului, cat si a parintilor sai nu poate fi conceputa de nimeni.

Divortul se pronunta in fata satenilor, iar Phoolan in varsta de 13 ani este repudiata de familie, sot si comunitate. Propria sa mama o acuza ca a pogorat rusinea asupra familiei, sugerandu-i ca sinuciderea ar fi o iesire onorabila din situatie. Phoolan nu abandoneaza lupta in ciuda oprobiului public careia-i cazuse victima, continuand sa-i ceara varului Mayadin drepturile sale legate de pamantul ramas mostenire, pe care acesta-l vanduse intre timp. In final ajunge sa-l dea in judecata pe Mayadin. Verdictul i-a fost favorabil, curtea fiind impresionata de povestea sa. Razbunarea varului sau avea insa sa o loveasca crunt.

In 1979, Mayadin o acuza pe nedrept ca i-ar fi furat niste obiecte din casa. Cu toate ca Phoolan a negat acuzatiile, iar politia nu a gasit obiectele disparute in cocioaba in care acesta locuia, fata ajunge sa fie arestata. In cele trei zile de iad in care a fost intemnitata, Phoolan a fost batuta si violata in repetate randuri de Mayadin si de toti politistii din zona. Intr-un sfarsit, a fost aruncata din celula si trimisa inapoi intr-un sat unde nici macar copii nu vroiau sa o priveasca. Cu trupul siluit si mutilat, dar cu sufletul neclintit, Phoolan realizeaza ca satul si parintii sai nu o vor ajuta niciodata. Satenii i-au creat o imagine de femeie promiscua care se scalda singura in fluviul Yamuna. Inteligenta, inca sfidatoare, traumatizata de o viata care ar fi infrant pe oricine, femeia aceasta analfabeta fuge in jungla si ridica armele impotriva tortionarilor ei.

Phoolan, o adevarata razboinica care s-a ridicat de fiecare data cand a fost doborata

Femeie, Demon si Zeita

La inceputul anilor ’80 ai secolului trecut, Phoolan continua sa traiasca singura in intr-o cocioaba, unica sa bogatie fiind o bivolita cumparata din banii rezultati din vinderea pamantului natal. Pentru a-si suplimenta veniturile, taia iarba in jungla si o vindea satenilor. Bivolita a fost sursa sa de hrana, laptele ei salvand-o de la inanitie. Demonul dinlauntrul lui Mayadian nu-l slabeste, astfel incat acesta se hotaraste sa trimita o banda de dacoiti sa o rapeasca pe Phoolan. Dacoitii sunt cei mai temuti talhari inarmati din India, inclusiv in zilele noastre. In mod traditional, traiesc ascunsi in paduri si munti, au ca principala ocupatie jefuirea cetatenilor bogati, a bancilor si trenurilor. Temuta tagma a dacoitilor se ocupa si de asasinate la comanda, santaj, braconaj si incendieri. Satele din India platesc anual o suma de bani unei grupari dacoite care sa le apere de raidurile bandelor rivale. Mayadian i-o promite pe Phoolan nimeni altuia decat lui Babu Gujar, un membru al castei superioare Thakur, sef peste cea mai temuta banda dacoita din nordul Indiei.

Phoolan este rapita in miezul noptii de oamenii lui Babu Gujar si adusa legata in fata temutului lider. Ca intr-un film indian, Phoolan este remarcata de Vikram Mallah, numarul doi in ierarhia bandei. Vikram facea parte din aceeasi casta ca Phoolan si cunostea drama prin care trecuse femeia. Bandit redutabil la randul sau, Vikram se indragosteste de Phoolan, iar in noaptea in care Babu Gujar intentiona sa o violeze la randul sau, Vikram il ucide si trece la conducerea grupului de dacoiti. Roata Karmei se invarteste incet dar sigur…

Phoolan invata de la Vikram sa manuiasca pusca si cutitul. Alaturi de acesta ataca satul sau natal. Intr-o revarsare de furie Vikram il injunghie in fata satenilor ingroziti pe Putti Lal. Ca un avertisment adresat atat societatii cat si sortii nemiloase, Phoolan il impusca pe Mayadin. Alaturi de Vikram, Phoolan trece la conducerea bandei. Cei doi intra intr-o adevarata frenezie a razbunarii, ucid si jefuiesc casele celor instariti, rapesc si santajeaza membrii familiilor bogatilor stapani de pamanturi din castele superioare. Valea Chambal devine cartierul general al acestei grupari aparte de dacoiti condusa de o femeie. Roata Karmei continua insa sa se invarteasca…

Phoolan si-a facut dreptate cu pusca in mana

In scurt timp Vikram este ucis de membrii castei Thakur care nu se puteau impaca cu ideea ca un mallah l-a omorat pe Babu Gujar. Femeia este apoi capturata si tarata goala, legata de un magar din sat in sat, in strigatele bolnave ale dacoitilor rivali de neam Thakur. Groaznicul cortegiu ajunge intre timp in satul Behmai. Phoolan este legata de un stalp. Acolo in acel loc, este violata si batuta in fiecare noapte la lumina tortelor de catre toti membrii castei Thakur. De gat i se atarna un carton pe care scrie “Curva de Mallah”. Violurile in masa dureaza trei saptamani, in care trupul lui Phoolan este batjocorit si ranit in moduri inimaginabile. Phoolan reuseste sa scape ajutata intr- noapte de doi dacoiti din casta sa, care-i taie legaturile si o duc in jungla la un vraci renumit ale carui leacuri o ajuta sa-si revina fizic.

Astfel, devine Phoolan-Devi, ingerul razbunator, regina talharilor; cea care devasteaza si terorizeaza un tinut intreg. Toata India de nord tremura de frica sa. Dupa fiecare lovitura data bogatilor, sau dupa fiecare viata curmata, se opreste in fata templelor zeitei Kali careia-i multumeste pentru protectie si calauzire. Intalneste o noua banda de dacoiti, al carei conducator, Man Singh, oripilat de povestea sa, ajunge sa-i cedeze conducerea, luptatorii si armele. Jefuieste toate familile bogate intalnite si imparte prada saracilor. Intr-o noapte descinde cu banda sa in satul Behmai unde se razbuna taind gatul a 23 dintre barbatii care o violasera. Pentru hindusii saraci se parea ca insasi Kali, cumplita zeita a timpului, mortii si platii karmice se reintrupase in forma umana pentru a-i razbuna.

Secventa dintr-unul din multele filme care s-au realizat dupa biografia lui Phoolan

Femeia in haine kaki are sortul lui Kali cel alcatuit din brate omenesti adus la zi. In locul acestuia poarta o banda de cartuse aducatoare de moarte. Phoolan face dreptate milioanelor de femei exploatate de barbati si familii, ale caror batai si violuri se petrec cu miile, nereclamate de victime. Face dreptate milioanelor de fetite casatorite fara voia lor cu soti batrani. Phoolan-Devi este deja celebra, milioanele de saraci o denumesc cu afectiune Regina Banditilor si Doamna Talharilor. Papusi care o reprezinta si sunt imbracate precum zeita hindusa Durga, forma teribila a lui Kali, sunt vandute in toate pietele din Uttar Pradesh. Femeia in haine militare pacaleste Politia si Armata timp de doi ani. O recompensa de 10.500 $ este pusa pe capul sau, dar nimeni nu o tradeaza. De abia in anul 1983, reperata de oamenii legi, decide sa se predea de bunavoie in cadrul unei ceremonii televizate, dupa ce aflase in prealabil ca guvernul Indian este condus tot de o femeie, Indira Gandhi.

Phoolan-Devi in mijlocul bandei sale de luptatori dacoiti

Inchisoarea, cartea, filmele si politica…

Phoolan se preda in cadrul unei adevarate ceremonii televizate cu presa indiana, CNN-ul Associated Press si France Press asezate in primele randuri. Se organizeaza chiar si o conferinta de presa in cinstea ei, cu toate ca Phoolan-Devi nu are habar de ce se intampla in jurul ei. La un moment dat, se sperie de un cameraman care indreptase un aparat de filmat spre ea, crezand ca vrea sa o impuste cu o arma nemaivazuta. La acea data Regina Banditilor era bolnava si multi dintre dacoitii sai fusesera ucisi. Sfidatoare si mandra dicteaza conditiile capitularii sale. Nu are incredere in politia statului Uttar Pradesh si alege sa se predea autoritatilor din statul vecin Madhya Pradesh. Declara ca nu va preda armele decat in fata statuii lui Mahatma Gandhi si a zeitei Durga. Personalitatea sa carismatica magnetizeaza deopotriva politicieni, autoritati, armata, oameni simpli. Toti accepta conditiile sale conform carora nu va fi condamnata la moarte, dacoitii din subordinea sa nu primesc mai mult de 8 ani inchisoare, fratele sau va primi o slujba permanenta la guvern, tatal sau bolnav va primi un petec de pamant, iar surorile sale trebuie sa primeasca protectia politiei.

In fata unei multimi extaziate de peste 100.000 de oameni, Phoolan-Devi inmaneaza ofiterului insarcinat cu arestarea ei peticul sau de cauciuc pe care-l purta la gat. Petic primit cadou de la singurul dacoit din banda sa care stia sa scrie. Pe el era scrijelit stangaci : “Phoolan-Devi, frumoasa dacoitilor, iubita lui Vikram Mallah, Imparatul dacoitilor”. 100.000 de saraci plang de emotie. Cei 300 de politisti trimisi sa o aresteze isi descopera capetele si se inclina in fata ei. Agentiile de presa filmeaza si transmit nonstop. Phoolan-Devi a primit 48 de capete de acuzare incluzand 30 acuzatii de banditism si rapire. Procesul sau a durat peste 11 ani, timp in care ea a ramas inchisa. In acest rastimp, Phoolan-Devi a fost operata de chisturi ovariene si a suferit o histerectomie din cauza sechelelor suferite in timpul violurilor repetate.

In final, este eliberata conditionat in anul 1994. Printre primele sale proiecte este fondarea unui grup denumit Ekalavya Sena, membrii acestuia fiind fosti dacoiti care predau celor saraci, arta autoapararii. Lupta ei nu se sfarsise. La usa casei sale din New Delhi se face literalmente coada de femei nedreptatite sau violate. Regizorul Shekhar Kapur face un film despre viata sa denumit “Regina Banditilor”. Nu este decat prima din cele peste 34 de pelicule care o au drept eroina principala. Cu toate ca este analfabeta, Phoolan-Devi isi descrie viata pe casete audio. Scriitorii Marie-Therese Cuny si Paul Rambali vor compila casetele audio, creand astfel autobiografia eroinei. Intitulata “The Bandit Queen of India: An indian Woman’s Amazing Journey from Peasant to International Legend”, cartea are un imens succes mondial.

Afisele a doua pelicule care s-au realizat dupa viata fabuloasa a Reginei Banditilor

Milioane de femei din intreaga lume si in special din India ii citesc povestea. Trec doi ani si adoratoarele sale o aleg in Parlamentul Federal cu o majoritate de 50.000 de voturi pe listele Partidului Samajwadi, o formatiune politica socialista. Politicienii se inghesuie sa-i ceara sfaturile, ziaristii dorm in fata casei sale in speranta unui interviu. In anul 1999 este realeasa parlamentar. In timpul campaniei sale electorale, este aspru criticata de vaduvele masacrului din Behmai, vaduve care scapa cu greu de linsajul cu care sustinatoarele lui Phoolan-Devi le amenintasera. Durga cu pusca era mai puternica decat oricand.

Nu poti ucide o zeita

Roata implacabila a Karmei se misca din nou incet si greu macinand vieti, destine, lumi, fara ca nici un muritor sa priceapa mecanismul misterios care o pune in miscare inca de la inceputul Timpului…

Pe data de 25 Iulie 2001, Phoolan-Devi este impuscata mortal in fata resedintei sale, atacatorii reusind pe moment sa fuga intr-o auto-ricsa. Ucigasii sai erau Sher Singh Rana, Dheeraj Rana si Rajbir Rana, toti membri ai castei Thakur si rude ale celor executati in satul Behmai. Cei trei au fost prinsi ulterior. Sher Singh Rana declara ca a urmarit sa razbune vietile celor ucisi in Behmai. Ceilalti doi declara pur si simplu ca nu se puteau impaca cu gandul ca o femeie dintr-o casta inferioara lichidase atatia Kshatria. Cei trei ucigasi sunt declarati eroi ai tuturor castelor superioare si onorati pentru “Restaurarea onoarei comunitatilor Kshatria” respectiv “Stergerea lacrimilor vaduvelor din Behmai”.

Nu vom afla niciodata daca Phoolan-Devi a fost cu adevarat incarnarea Zeitei Durga sau o umila femeie cu spirit de luptator adevarat. Acestea sunt parte din tainele Indiei. Stim sigur, conform martorilor oculari, ca Phoolan-Devi in momentul mortii a strigat:
– Jai Durga Mata ! (Victorie Zeitei-Mama Durga).
Iar Durga a primit-o in bratele sale pe cea asemenea ei.

Phoolan-Devi pe ultimul drum

CITESTE SI:

• Baba-Novac, mana dreapta a Viteazului
• Povestea lui Pazvante Chioru’
• Hyderabad, orasul-minune