10 inegalitati extreme intre sexe

5. Victime ale violentei

Drepturile inegale ale femeilor le sporesc vulnerabilitatea si expunerea la violenta. In multe tari arabe, nu exista legi sau reguli de vreun fel care sa penalizeze violenta domestica desi aceasta este o problema larg raspandita. Violenta domestica este adesea privita in aceste zone drept o chestiune privata, in afara jurisdictiei autoritatilor statului. Femeile batute de sotii lor sunt trimise acasa daca se prezinta la vreun ghiseu al politiei cu intentia de a inainta o plangere referitoare la comportamentul abuziv al consortului. Exista putine adaposturi care sa protejeze femeile ce se tem pentru vietile lor. Violul in mariaj nu a fost trecut in randul infractiunilor; barbatii au oricand dreptul absolut si incontestabil asupra corpurilor sotiilor lor. Codurile penale din cateva astfel de tari prevad ca politia si tribunalul sa retraga acuzatiile asupra unui violator, daca acesta este de acord sa-si ia drept nevasta victima. In luna noiembrie a acestui an, o fetita somaleza in varsta de 13 ani a fost violata de trei barbati si apoi omorata cu pietre de militantii islamici care sustineau ca a comis adulter.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

4. Drepturile de custodie

In Bahrain, unde legea familiei nu este promulgata, judecatorii au puteri absolute de a le nega femeilor custodia copiilor lor, din motivele cele mai arbitrare. Femeile care au fost suficient de curajoase incat sa expuna si sa provoace aceste violari de drepturi in 2003 au fost date in judecata pentru calomnie de unsprezece judecatori familiali.

3. Cetatenia

Cele mai multe tari arabe si africane, cu exceptia Iranului, a Tunisiei, a Israelului si a unei portiuni din Egipt, le permit numai tatilor sa-si treaca mai departe cetatenia copiilor. Femeile maritate cu barbati de alte nationalitati sunt vaduvite de acest drept fundamental, copiii lor pierzandu-si cetatenia maternal si devenind exclusiv cetateni ai nationalitatii tatalui.

2. Sclavia sexuala

Multe tari condamna relatiile sexuale extraconjugale. In Maroc, insa, femeile sunt mult mai expuse acuzatiei de violare a codului penal prin adulter decat barbatii. Femeile gravide nemaritate sunt adesea persecutate. Codul penal marocan considera violarea unei fecioare doar o agresiune putin mai grava. Mesajul este limpede: gradul pedepsei faptasului este determinat de experienta sexuala a victimei. De asemenea, in tarile islamice, inca de pe vremea lui Muhammed, barbati mai varstinici, chiar batrani, s-au putut insura cu fete tinere, de multe ori copile, indiferent de vointa acestora. Muhammed insusi s-a insurat cu o fata de numai zece ani, cand el insusi avea peste 50. O alta forma barbara de sclavie sexuala o reprezinta mutilarea organelor genitale. In unele tari musulmane si nu numai, fetelor le sunt suturate organele sexuale prin operatie, lasandu-li-se numai posibilitatea urinarii. Astfel, singura modalitate pentru ca un barbat sa-si consume mariajul este ruperea cusaturilor, ceea ce duce adesea la hemoragii letale.

1. Pruncuciderea

Politica din China impune familiilor sa nu aiba mai mult de un singur copil, fapt ce a  intensificat dispretul fata de fete; avortul, neglijenta, abandonul si pruncuciderea fiind suplicii la care acestea sunt tot mai des supuse. Rezultatul unui asemenea planning familial a determinat o rata de 114 baieti pentru fiecare 100 de fete in randul copiilor pana la varsta de patru ani. In mod normal, 105 baieti trebuie sa se nasca la 100 de fete. In mod asemanator, numarul de fete care se nasc si supravietuiesc in India, este simtitor mai mic decat cel al baietilor, din cauza numarului mare de avortare a fetusilor de sex feminin si de neglijare sau abandonare a fetitelor proaspat nascute. Rata normala de nasteri ar trebui sa fie de 950 de fete la 1.000 de baieti, desi in unele regiuni, raportul ajunge sa fie de 300 de fete la 1.000 de baieti. In India totusi, se pare ca motivul principal al uciderii fetelor este saracia. Aici, atunci cand fetele se marita, famillile lor sunt cele care trebuie sa suporte toate costurile nuntii impreuna cu zestrea, parintii mirelui netrebuind sa contribuie financiar in niciun fel. De asemenea, daca fata nu se marita, asupra familiei sale cade o mare rusine si aceasta ajunge in dizgratie, ceea ce face din celibat o optiune nedorita.

10. Restrictia de a conduce autovehicule

In Arabia Saudita, femeilor le este interzis sa conduca autovehicule si chiar sa se deplaseze cu biciclete, iar barbatilor nu le este permis sa aiba in masina pasageri femei care nu le sunt rude. Regatul Saudit se confrunta ca atare cu dilema transportarii a 367.000 de fete catre scoli si inapoi acasa in autobuze scolare ce nu pot fi conduse decat de barbati. Intrebarea care se impune in acest punct este: daca niciun barbat nu are voie sa intre in contact cu elevele iar femeile nu au voie sa conduca automobile, cine va sta la volanul autobuzelor de scoala? Ministerul Educatiei recruteaza in prezent “Al Ameen”, sau barbati demni de incredere pentru aceasta responsabilitate. Ar putea fi greu pentru unii sa priveasca fara grija aceasta initiva, luand in calcul faptul ca politia religioasa din Arabia Saudita a tradat increderea parintilor a 15 fete in 2002, cand un o scoala de fete a luat foc. Politia le-a interzis atunci sa paraseasca cladirea si in unele cazuri s-a apelat chiar la violenta pentru a impiedica acest lucru, deoarece capetele copilelor nu erau invelite corespunzator. Fetele au murit toate in incendiu. Ramane deci intrebarea cum are de gand Ministerul Educatiei sa gestioneze eventualele probleme ale unui autobuz de scoala aflat in grija unor oameni cu inclinatii similare.

9. Rigori vestimentare

In 2001, un grup militant autointitulat Lashkar-e-Jabar le-a cerut femeilor musulmane din Kashmir sa se “accesorizeze” cu burka, confectie lunga din cap pana in picioare care le acopera hainele, altfel vor risca sa fie atacate. Au existat doua cazuri in care femeile au fost stropite pe fata cu acid de barbati pentru ca nu s-au acoperit in public dupa normele impuse. Acelasi grup a solicitat femeilor hinduse si celor din cultura Sikh sa se imbrace astfel incat sa poata fi identificate: ei au spus ca femeile Hindu trebuie sa poarte un “bindi” pe frunte, iar cele Sikh sa-si acopere capetele cu panze stravezii de culoare violeta.

8. Dreptul la divort

In multe tari din lume, in timp ce barbatii pot divorta cu usurinta de sotiile lor, adesea prin renegare orala, accesul femeilor la divort este adesea extrem de limitat, acestea confruntand obstacole legale si financiare de nedepasit, in acest demers. In Liban, femeile agresate fizic de barbatii lor nu pot divorta sub acuzatia de abuz, in lipsa marturiei unui martor ocular. Un certificat medico-legal care sa ateste abuzul fizic nu este suficient pentru o astfel de initiativa. Desi astazi femeile din Egipt pot inainta divortul fara o cauza anume, ele trebuie sa renunte de buna voie nu doar la toate bunurile si resursele financiare ale cuplului, dar trebuie sa-i si achite sotului anumite sume banesti. Pe scurt, trebuie sa-si rascumpere libertatea. In Israel, barbatul trebuie sa-i aloce sotiei sale o ordonanta evreiasca, un divort ce poate fi inaintat numai de catre barbat femeii, nu si invers.

7. Accesul la educatie

In multe regiuni din Afganistan, fetele sunt adesea indepartate de scoala cand ajung la varsta pubertatii. Factorii culturali referitori la corectitudinea trimiterii fetelor la scoala, repulsia fata de studiul comun al celor doua sexe mai departe de clasa a treia, precum si amenintarile, inchipuite dar si reale, la adresa fetelor care se duc la scoala, toate contribuie la scaderea ratei de incadrare a acestora in institutii de invatamant. De asemenea, lipsa masiva de profesoare, a caror prezenta este fundamentala intr-o tara in care fetele nu pot fi instruite de profesori barbati dupa o anumita varsta, are un impact negativ asupra educatiei fetelor. Desi s-au facut unele progrese dupa caderea regimului taliban, femeile lupta inca pentru a-si vedea drepturile acceptate. Rata de absolvire a unei institutii educationale in randul femeilor afgane este tulburator de scazuta: numai 18 procente din femeile cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani stiu sa citeasca. In acelasi timp, desi numarul de copii inscrisi in scolile primare este in continua crestere, procentul elevelor in cel mai bun caz stagneaza. Exemple ale unor atitudini similare vis-a-vis de educarea femeilor exista si in alte colturi ale lumii. Astfel, in anul 1989, un individ dereglat psihic a ucis prin impuscare 14 studente din Montreal, deoarece era impotriva accesului femeilor la inalta educatie.

6. Dreptul de a calatori

In Egipt si in Bahrain, barbatii pot inainta autoritatilor aeroporturilor o sesizare oficiala prin care sa le interzica sotiilor lor parasirea tarii, indiferent de motiv. Si in Siria, barbatii pot impiedica plecarea din tara a sotiilor lor. In Irak, Libia, Iordania, Maroc, peninsula Oman si Yemen, femeile maritate au nevoie de permisiunea scrisa a sotilor lor pentru a calatori in tari straine si pot fi oprite de la aceasta prin invocarea oricarui motiv. In Arabia Saudita, femeile trebuie sa obtina acord scris de la cea mai apropiata ruda a lor de parte barbateasca pentru a parasi tara sau pentru a folosi transportul public intre diferite zone ale regatului. De asemenea, in Arabia Saudita, din probleme de securitate, femeile nu au voie sa iasa din casa neinsotite de barbati.

Citeste continuarea in pagina 2a