In slujba regelui Angliei

Celebrele lucrari interzise ale scriitorului ceh Brohumil Hrabal au constituit o sursa de inspiratie, inca nesecatuita, pentru nenumarati regizori si scenaristi, care au transpus cu succes pe marile ecrane captivantele istorii ale cehului.
“In slujba regelui Angliei”, unul din putinele romane ramase neecranizate pana de curand, a marcat ce-a de-a sasea colaborare cu regizorul Jiri Menzel. Cartea lui Bohumil Hrabal a fost tradusa in Romania in anul 2004, sub numele “L-am servit pe regele Angliei”.

Filmul, care respecta in mare parte subiectul cartii, desigur cu pierderile iminente pe care le presupune orice ecranizare, a fost prezentat publicului cinefil romanesc anul trecut, in cadrul Festivalului de Film European si Transilvania International Film Festival.
In Bucuresti, va rula la Holywood Multiplex, incepand cu data de 11 ianuarie.

• Maurice Jarre, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film. Tatăl muzicianului Jean Michel…
• Jean Michel Jarre, Nașul muzicii electronice. „Pentru mine, muzica electronică este la fel ca gătitul: este…

Ursitoarele i-au adus un premiu Fipresci in cadrul Festivalului de la Berlin, un Leu de Aur, premiul pentru Cel mai Bun Regizor, Cel mai Bun Actor intr-un Rol Secundar, Cea mai Buna Imagine, Cel mai Bun Poster, Cel mai Bun Film si ii urzesc o nominalizare la Oscar pentru categoria “Cel mai bun film strain”.

Filmul se desfasoara pe doua planuri paralele care se impletesc armonios: povestea tanarului blond cu ochi albastri, ambitios, curios, jucaus, proprietarul unui sarm aparte care nu lasa femeile indiferente, in ciuda staturii sale mignone, istorie povestita de un barbat matur, retinut, al carui chip marcheaza experienta acestuia de viata. Doi barbati diferiti in aparenta, unul si acelasi in esenta.

Faptele de tinerete ale lui Jan Dite se desfasoara sub o stea norocoasa.
Acesta are o abilitate iesita din comun de a se baga in situatii incurcate pentru a iesi in final victorios si pe deasupra cu cate un premiu. Ingerii sai protectori vegheaza asupra sa: un speculant bogat, pe care il privase de restul datorat cu ceva timp in urma, il recomanda chelner la cele mai bune hoteluri, o prostituata frumoasa care nu ezita sa-si toarne suc de zmeura in cap pentru a-i lua apararea, o nemtoaica fanatica care ii va deveni sotie si il va face milionar, implinindu-i visul.
Dite (copil in limba ceha) trece prin diverse situatii tragi-comice, care ii dezvolta puternic simtul banilor si cel al placerilor carnale. Tanarul milionar aspirant este ca un lipici pentru cele doua asa-numite vicii. Nici macar perspectiva unui razboi iminent nu ii intuneca orizonturile. Pare cand un copil vesel care nu doreste sa iasa din lumea lui perfecta, cand un cameleon dibace care reuseste sa se adapteze uimitor fiecarei situatii, astfel incat nu numai ca isi asigura supravietuirea, dar si cate un castig material.
In timp ce prietenii si cunostintele sale sunt deportate, el viseaza la hotelul pe care il va detine, iar cand sotia sa nazista se intoarce de pe front cu buzunarele pline de timbre valoroase (care il vor face in sfarsit, milionar, dar vor marca si declinul sau), furate din casele evreilor deportati, el intreaba, mirat, angelic aproape: “Evreii?”.

Este un semn ca Jan Dite nu este prea ancorat in realitatea vremii, o perioada atat de cruda si sangeroasa, care a marcat negativ istoria omenirii. Chiar si asa, personajul este teribil de simpatic, calitatile sale reusind sa trezesca in acelasi timp admiratie si invidie.

Regizorul filmului a schimbat, in comparatie cu romanul, planurile naratiunii, astfel incat, facem cunostinta intai cu Jan Dite cel matur, proaspat iesit din inchisoare, care se retrage intr-un sat parasit de nemti. Aici ii apare in cale o tanara roscata, nu foarte inteligenta, dar care joaca rolul elementului declansator, un soi de madelaine proustiana, care provoaca memoria involuntara.
Este introdus tanarul Jan Dite, un blond micut si carismatic, aflat la inceputul carierei sale de chelner intr-un orasel mic, pe care il vom insoti pana in momentul realizarii visului sau de o viata.

Cel care visa sa devina milionar, dorindu-si cu ardoare sa traiasca in mijlocul lor, sa le impartaseasca stilul de viata, sa guste fericirea lor, chelnerul care le umplea paharele, ajunge la scurt timp de la imbogatirea sa sa fie aspru pedepsit tocmai pentru acest lucru. Pentru fiecare milion pe care il detine in banca, el primeste un an de inchisoare.
Motivul inchiderii sale este prostesc, aproape pueril, iar anii rapiti din viata, il transforma la ispasirea pedepsei intr-un om matur, mai retinut, care mediteaza la tineretea sa, la bani si la fericire.

Observandu-i pe bogatani desfatandu-se in lux, isi inchipuie ca aceasta este forma lumeasca a fericirii, devenind motorul dorintei lui de imbogatire. Ii mai trebuiesc inca 15 ani lui Jan Dite sa afle ca fericirea este in alta parte.

Filmul reprezinta o fresca a unei societati care infrunta schimbarea, a unei societati instabile, care poate pierde intr-o zi ceea ce a acumulat in ani. Este o poveste despre dorinta, despre avaritie, despre frumusete, o poveste care ne invata ca lucrurile materiale sunt trecatoare, ceea ce ramane dupa ce trece apa sunt doar pietrele, faptele care ne-au facut sa fim ceea ce suntem. In final, ramanem doar noi cu noi insine la propria judecata.