În 1977, Colleen McCullough, o cercetătoare australiană de 41 de ani specializată în neurofiziologie, a publicat The Thorn Birds/Pasărea Spin – un roman de 600 de pagini despre o familie irlandeză înfruntând deșertul australian. Criticii l-au numit „prea ambițios pentru o autoare”, dar cartea a fost vândută în peste 30 de milioane de exemplare, devenind al doilea cel mai popular roman australian după Nunta lui Matthew Reilly.
Ceea ce puțini știau atunci este că McCullough scrisese manuscrisul în pauzele dintre experimentele pe creierul uman de la Yale. Cartea a inspirat serialul TV cu același nume, lansat pe micile ecrane în 1983 și care a rămas în memoria colecțivă datorită interpretării actorului Richard Chamberlain în rolul preotului Ralph de Bricassart. Chamberlain a încetat din viață la 90 ani, la 29 martie 2025. Producția, nominalizată la șase Emmy-uri, a fost unul dintre cele mai vizionate programe TV ale anilor ’80, atrăgând peste 140 de milioane de telespectatori doar în SUA.
Născută la 1 iunie 1937 în Wellington, New South Wales, Colleen McCullough a crescut într-o epocă în care femeile erau îndrumate către asistență medicală sau învățământ. Sfidând așteptările, a urmat neuroștiința, absolvind Universitatea din Sydney cu o diplomă în fiziologie. Până la vârsta de 20 de ani, Colleen McCullough lucra la Facultatea de Medicină Yale, studiind electrofiziologia creierului și fiind coautoare a unor lucrări inovatoare.
Cu toate acestea, McCullough ascundea un mic secret: scria ficțiune în momentele ei libere. „Știința plătea facturile”, avea să declare mai târziu autoarea, „dar poveștile erau oxigenul meu”. Primul ei roman, Tim (1974), o poveste de dragoste tandră între o femeie de vârstă mijlocie și un bărbat mai tânăr cu o dizabilitate intelectuală, a sugerat talentul ei pentru narațiuni încărcate de emoție. Dar a doua carte, The Thorn Birds (Pasărea Spin) avea să-i redefinească viața și peisajul ficțiunii populare.
Având ca fundal frumusețea aspră a Australiei deșertice, Pasărea Spin urmărește viața familiei Cleary de-a lungul generațiilor, concentrându-se pe iubirea interzisă dintre Meggie Cleary și preotul catolic Ralph de Bricassart. Inițial, criticii au catalogat-o drept melodramă, însă cititorii au devorat temele sale legate de ambiție, sacrificiu și conflict spiritual. Romanul a stat 59 de săptămâni pe lista bestsellerurilor New York Times și a devenit un model pentru epopeea modernă.
Miniseria ABC din 1983, cu Richard Chamberlain și Rachel Ward în rolurile principale, i-a amplificat valoarea. Urmărită de aproximativ 140 de milioane de telespectatori numai în SUA, aceasta rămâne a doua miniserie cu cea mai mare audiență din istoria televiziunii, după Roots. Dar McCullough a detestat adaptarea. „Au transformat-o pe Meggie într-o proastă simandicoasă”, a spus ea, criticând tendința de la Hollywood de a aplatiza personajele feminine complexe.
Deși Pasărea Spin i-a consolidat succesul comercial, McCullough a refuzat să fie redusă la un „produs de pe raftul romantismului”. În anii ’90, s-a orientat către ficțiunea istorică, lansând seria Masters of Rome – o saga de șapte cărți minuțios documentate care relatează căderea Republicii Romane. Criticii literari au comparat profunzimea cărții cu I, Claudius a lui Robert Graves, dar cu un accent mai puternic pe intrigile politice. Pentru Masters of Rome, McCullough a petrecut ani de zile făcând trimiteri încrucișate la surse antice, reconstruind chiar și condițiile medicale probabile ale lui Cezar. Seria, deși mai puțin explozivă din punct de vedere comercial decât Pasărea Spin, i-a consolidat reputația de scriitoare care nu se teme de munca intelectuală grea.
În ceea ce privește viața personală, în 1983, Colleen McCullough s-a căsătorit cu Ric Robinson, un bărbat din Insula Norfolk cu 13 ani mai tânăr decât ea, cei doi petrecându-și cea mai mare parte a vieții pe teritoriul îndepărtat al Australiei. Acolo, a scris romane polițiste sub pseudonimul „Averil Beaumont”, deși identitatea ei a fost descoperită rapid.
Franchețea de care dispunea McCullough a stârnit adesea controverse. A catalogat instituția literară din Australia drept „un magazin închis pentru oameni mediocri” și a ironizat noțiunea de „blocaj al scriitorului” ca fiind „o scuză pentru leneși”. În 2016, necrologul ei din The Australian a stârnit indignare pentru că a început cu o descriere a aspectului său fizic („supraponderală”) înainte de a-i recunoaște realizările – o abatere care a alimentat dezbaterile privind sexismul în mass-media.
Colleen McCullough a murit la 29 ianuarie 2015, la vârsta de 77 de ani, lăsând o moștenire literară semnificativă: a scris 25 de cărți de toate genurile, a susținut poveștile australiene într-o piață dominată de voci din SUA și Marea Britanie și a dovedit că ficțiunea „comercială” poate aborda teme profunde.
Surse:
https://www.simonandschuster.com/authors/Colleen-McCullough/1867624
https://www.britannica.com/biography/Colleen-McCullough
https://www.imdb.com/name/nm0567181/