Premiul Stockholm pentru Apă, cea mai înaltă distincție din sectorul apei
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2025/03/premiul-Stockholm-apa-shutter_Descopera-1024x684.jpg)
Cunoscut oficial sub numele de Premiul Stockholm pentru Apă, această distincție recunoaște contribuțiile revoluționare la conservarea, gestionarea și inovarea în domeniul apei.
Înființat în 1991 de către Institutul Internațional al Apei din Stockholm, Premiul Stockholm pentru Apă este acordat anual persoanelor, organizațiilor sau instituțiilor cu „realizări remarcabile în activitățile legate de apă”. Adesea comparat cu Premiul Nobel datorită rigorii sale, prestigiului global și originii suedeze, acesta este considerat cea mai înaltă distincție din sectorul apei.
Premiul include o recompensă în valoare de 150.000 de dolari, o sculptură de cristal și o diplomă prezentată de Majestatea Sa Regele Carl XVI Gustaf al Suediei în timpul conferinței Săptămâna mondială a apei de la Stockholm, eveniment care are loc în fiecare an la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie Deși nu este afiliat oficial la Premiul Nobel, asocierea sa cu regalitatea suedeză și implicarea Academiei Regale Suedeze de Științe în procesul de selecție i-au consolidat reputația de echivalent al Premiului Nobel pentru Apă.
Apa susține toate formele de viață, însă 2,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă sigură, iar 4,2 miliarde trăiesc fără instalații sanitare adecvate, conform ONU. Schimbările climatice intensifică secetele, inundațiile și contaminarea, făcând din securitatea apei o problemă definitorie a secolului XXI. Iar Premiul Stockholm pentru apă pune în valoare soluțiile la aceste provocări, sărbătorind pionierii a căror activitate în domeniu are impact asupra a milioane de oameni.
„Apa este sângele planetei noastre”, spune Torgny Holmgren, directorul executiv al SIWI (The Stockholm International Water Institute). „Premiul nu numai că onorează inovatorii, dar inspiră și guvernele, întreprinderile și comunitățile să acorde prioritate gestionării apei.”
Nominalizările sunt analizate de un comitet de oameni de știință și experți internaționali, mulți afiliați Academiei Regale Suedeze de Științe, asigurând credibilitatea premiului. Candidații sunt evaluați în funcție de: inovare – tehnologii sau metodologii revoluționare. Impactul – îmbunătățiri tangibile în ceea ce privește accesul la apă, calitatea sau politica în domeniul apei. Sustenabilitatea – beneficii pe termen lung pentru ecosisteme și comunități.
Pionieri ai Premiului Stockholm pentru apă sunt Dr. Peter Morgan (2013), inventator din Zimbabwe, care a revoluționat sistemul sanitar din Africa cu BVIP (Bush Pump) și toaleta Arborloo – soluții ecologice cu costuri reduse utilizate de milioane de persoane. Dr. Jackie King (2019), hidrolog sud-african care a transformat gestionarea râurilor demonstrând modul în care barajele și extracția apei dăunează ecosistemelor. Munca sa a fundamentat politicile care echilibrează nevoile umane cu protecția mediului. Sunita Narain (2005) – director al Centrului pentru Știință și Mediu din India – onorată pentru campaniile de împuternicire a comunităților rurale să recolteze apa de ploaie, combătând seceta în regiunile cu deficit de apă. Dr. Mark van Loosdrecht (2018), microbiolog olandez care a inițiat tehnologia Anammox, o metodă de tratare a apelor reziduale care reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră.
În 2023, premiul i-a fost acrodat doctorului Richard Connor, redactor-șef al Raportului ONU privind dezvoltarea apei în lume, pentru munca sa de zeci de ani care a făcut legătura între știință și politică și ale cărui cercetări au ghidat națiunile în crearea unor cadre echitabile de partajare a apei. Iar în 2024, pe baza cercetărilor sale de renume mondial privind comerțul virtual cu apă, cartografierea digitală a râurilor și includerea activității umane în ciclul apei, distincția a ajuns la profesorul japonez Taikan Oki.
Deși premiul este foarte respectat, unii critici susțin că acesta onorează în mod disproporționat persoane din țările dezvoltate. SIWI a abordat această problemă recunoscând din ce în ce mai mult activiștii locali și inovatorii din Sudul Global. De exemplu, laureatul din 2022, Dr. Wilfried Brutsaert (Belgia/SUA), a fost sărbătorit pentru modelele sale hidrologice utilizate în regiunile aride din întreaga lume, însă eroii la scară mai mică, precum Dr. John Cherry (Canada), expert în contaminarea apelor subterane, din 2020, evidențiază la rândulor lor contribuții diverse.
Premiul Stockholm pentru apă se intersectează din ce în ce mai mult cu acțiunile climatice. Creșterea temperaturilor agravează deficitul de apă, în timp ce topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor amenință rezervele de apă dulce. Laureați cum este, de exemplu, Dr. Sandra Postel (2021), fondatoarea Global Water Policy Project, pledează pentru o „infrastructură naturală” precum refacerea zonelor umede cu scopul de a combate aceste efecte.
„Nu putem obține reziliență climatică fără a regândi modul în care gestionăm apa”, a subliniat Postel în discursul ei de acceptare.
Totuși, dincolo de recunoaștere, premiul amplifică activitatea laureaților, atrăgând finanțare și sprijin politic. După ce Dr. Bindeshwar Pathak (2009) a câștigat pentru activitatea în domeniul salubrizării în India, ONG-ul său, Sulabh International, s-a extins pentru a deservi zilnic 20 de milioane de persoane.
Premiul influențează, de asemenea, politica. Dr. Rita Colwell (2010), care a făcut legătura între epidemiile de holeră și tiparele climatice, a consiliat guvernul SUA în materie de pregătire în situații de pandemie.
În ceea ce privește viitorul inovării în domeniul apei, tehnologiile emergente sunt promițătoare în rezolvarea crizelor legate de apă, prin punerea la punct a sistemelor de purificare bazate pe inteligență artificială care detectează contaminanții în timp real, a generatoarelor atmosferice de apă care extrag apă potabilă din aer și a sistemeleor care reciclează apele reziduale pentru agricultură și industrie.
Premiul Stockholm pentru apă va evidenția probabil aceste domenii în anii următori, alături de cunoștințele tradiționale – cum ar fi colectarea apei de ploaie de către populația indigenă – pe care știința modernă le ignoră adesea.
Pe lângă toate contribuțiile oamenilor de știință, ale ecologiștilor și activițtilor de mediu din toată lumea, la menținerea unui echilibru între resursele naturale și om își aduc constant contribuția chiar și celebrități de top, inclusiv actorul american Matt Damon, care a transformat accesul la apă în misiune.
Co-fondator al Water.org și WaterEquity, organizații care au oferit acces la apă potabilă și sisteme sanitare pentru peste 50 de milioane de oameni în țările în curs de dezvoltare, Matt Damon a promovat împrumuturi de microfinanțare pentru construirea fântânilor și a toaletelor în India, Bangladesh și țări din Africa, și a inițiat campanii precum a fost și cea din 2013, „Strike with me”, prin care actorul împreună cu colaboratorii săi și-au propus să devină virali și să exercite presiuni asupra Washingtonului pentru a relansa Legea privind apa la nivel mondial, lege care ar crește finanțarea pentru proiecte în mai multe colțuri ale lumii.
„Apa este dreptul uman cel mai puțin discutat, deși fără ea, nu ar exista viață.”
De asemenea, Leonardo DiCaprio, ecologistul Hollywood-ului, prin Fundația Leonardo DiCaprio, a finanțat proiecte de conservare a oceanelor (stop pescuitului ilegal) și protecția râurilor Amazonului. A susținut Global Water Initiative, care combate poluarea cu plastic în oceane și a condus campania virală din 2023, susținută de un video cu un „continent de plastic” din Pacific, determinând UE să interzică vasele de unică folosință.
„Oceanele noastre se înneacă în plastic. Dacă nu acționăm, peste 10 ani vom avea mai mult plastic decât pești în apă.”
Jaden Smith, fiul lui Will Smith, artist și antreprenor, a lansat „JUST Water” – apă îmbuteliată în containere din materiale 100% reciclabile, cu amprentă de carbon cu 74% mai mică decât PET-ul și a instalat „The Water Box” – filtre mobile de apă în zone precum Flint, Michigan (SUA).
„Tinerii pot schimba lumea. Am început cu apa, dar asta e doar primul pas”.
Actorul Adrian Grenier, reprezentantul Lonely Whale Foundation, a inițiat campania #StopSucking, împotriva paiurilor de plastic. Rihanna, prin Clara Lionel Foundation, a construit sisteme de apă potabilă în Malawi și Sudan, iar Beyoncé și Gucci au donat în 2018 un milion de dolari pentru a aduce peste 100 de puțuri de apă în Burundi, o națiune lipsită de apă.
Surse:
https://siwi.org/stockholm-water-prize/
Vă mai recomandăm să citiți și:
Taha Hussein, Decanul Literaturii Arabe. Nominalizat de 21 de ori la Premiul Nobel pentru Literatură
Donald Trump are „o fixație” pentru Premiul Nobel pentru Pace