Saroo Brierley este un om de afaceri și autor australian de origine indiană care la vârsta de cinci ani a fost separat din greșeală de familia sa biologică. A fost adoptat din India de un cuplu australian, reunindu-se cu familia sa originală 25 de ani mai târziu, după ce și-a găsit orașul natal și părinții prin intermediul Google Earth.
Povestea lui Saroo Brierley începe pe străzile aglomerate din Khandwa, India, unde s-a născut în 1981. La cinci ani, Saroo a fost separat accidental de familia sa și s-a trezit la bordul unui tren care l-a dus 2 000 km depărtare de casă. Saroo își însoțise fratele mai mare într-o călătorie scurtă, în localitatea din apropiere – Burhanpur. L-a așteptat în gară, adormind pe o bancă. După ce s-a trezit, negăsindu-și fratele, s-a urcat într-un tren gol care l-a dus în direcția opusă, îndepărtându-l foarte mult de casă. Într-un final, copilul a coborât în gara din Kolkata (pe atunci Calcutta). Singur și înspăimântat într-un oraș necunoscut, Saroo s-a confruntat cu numeroase provocări în timp ce străbătea orașul, fără niciun mijloc de comunicare sau înțelegere a limbii locale.
După câteva zile chinuitoare petrecute pe străzi, Saroo a fost preluat de autoritățile locale și plasat într-un orfelinat, pentru ca în 1988, când avea în jur de șapte ani, să fie adoptat de un cuplu australian, John și Sue Brierley. Aceștia l-au adus în Tasmania, unde a crescut într-un mediu iubitor, ce contrasta puternic cu experiențele sale anterioare. Familia Brierley i-a oferit oportunități de educație și dezvoltare personală la care mulți copii pot doar visa, însă cu toate acestea, Brierley avea să ducă în mintea sa momentul retrăirii trecutului trist și a rupturii bruște de propria familie, astfel că sub presiunea dorinței din ce în ce mai puternice de a-și cunoaște părinții biologici, în 2011 tânărul a decis să pornească în căutarea lor.
Folosind Google Earth, Saroo a început să refacă traseul amintirilor sale din copilărie. Și-a adus vag aminte de anumite puncte de reper din Khandwa, dar fără a le localiza cu exactitate. După nenumărate ore petrecute cercetând imaginile prin satelit ale vastului peisaj al Indiei, a recunoscut în sfârșit gara în care îl văzuse ultima dată pe Guddu, fratele mai mare, și cu aceste noi informații, Saroo a găsit pe hartă în cele din urmă Khandwa, din acest punct începând să caute indicii despre locul în care se afla familia sa.
Februarie 2012 a marcat un moment de revenire la izvoarele uitate: după peste două decenii de despărțire, Saroo a ajuns în India natală pentru prima oară de la adoptare. Reîntâlnirea cu mama sa, Fatima, a încălcat logica timpului – o îmbrățișare ce a redat în minute decenii de lacrimi neplânse. „Mereu am știut că se va întoarce“, a șoptit femeia, ale cărei rugăciuni întrerupte nu conteniseră niciodată să bată la porțile sorții. În acele zile, Saroo a descoperit și chipurile fraților săi, acum adulți, ale căror copilării pentru el fuseseră un ca un capitol uitat dintr-o carte.
„A fost un moment atât de important”, le povestea el celor de la The Guardian. „ (…) o mamă ca ea nu ar fi uitat niciodată aspectul unuia dintre copiii ei. Știa cine sunt eu, iar eu știam cine este ea. Amintirea chipului ei mi-a rămas întipărită în minte pentru o perioadă atât de lungă.” Fatima nu vorbea engleza, iar el își uitase limba nativă, hindi. Dar acest aspect nu mai conta. Intensitatea momentului atinsese cote enorme. „Eram tactili, ne foloseam mâinile și fețele pentru a exprima ceea ce simțeam. Lacrimile vorbeau de la sine.”
„Am fost la Hyderabad, Bombay, Ajmer, Bhopal și Delhi pentru a-l găsi”, le-a spus Fatima jurnaliștilor. „Îmi pierdusem fiul cel mare. Eram hotărâtă să îl găsesc pe Sheru.” Douăzeci și cinci de ani mai târziu, Sheru – acum Saroo – a ajuns la ușa ei, scrie The Guardian. Și nu a fost o surpriză atât de mare pe cât ar fi putut fi, spunea, și asta pentru că Saroo a fost mereu în gândurile ei. „Am avut atât de multe vise în care apărea fiul meu. Era adult, un om cu succes în viață, un erou de film sau ceva de genul ăsta, care revenise în viața mea”, spunea ea.
Momentul în care s-au întâlnit a fost intens și tăcut. Au fost rostite doar două cuvinte: Sheru și Maa (mama în hindi). „De atunci, l-am văzut cam de două ori pe an. Când este în India, vine și petrece ziua cu mine. Eu gătesc pentru el, iar seara pleacă”.
Povestea incredibilă a lui Saroo a atras atenția regizorilor, în 2016, Garth Davis realizând lungmetrajul Lion, bazat pe memoriile lui Saroo – A Long Way Home, cu Nicole Kidman și Dev Patel (vedeta din Slumdog Millionaire) în rolul lui Saroo Brierley, actor premiat cu BAFTA pentru prestația sa din film.
Lion a primit șase nominalizări la Oscar (una fiind pentru cel mai bun film), câștigâng numeroase distincții la diferite festivaluri de film din întreaga lume.
Saroo, care a devenit un susținător al copiilor pierduți ori strămutați din cauza războiului sau a sărăciei, colaborează deja de mai mulți ani cu organizații axate pe inițiative de protecție a copilului, atât în Australia, cât și în India, eforturile lui vizând nu numai sensibilizarea, ci și furnizarea de sisteme de sprijin tangibile pentru copiii vulnerabili care se confruntă cu destine similare cu acela pe care l-a avut chiar el.
Se implică, de asemenea, în diverse acțiuni filantropice, împărtășind în același timp informații despre povestea sa remarcabilă de viață prin discursuri publice ținute în întreaga lume. Pune accentul pe teme precum reziliența – importanța de a nu renunța niciodată la speranță – și îmbrățișarea propriilor rădăcini, indiferent unde te duce viața.
Sursa:
https://www.theguardian.com/film/2017/feb/24/saroo-brierley-lion-oscars-interview
Nvidia și Google DeepMind și-au unit forțele și dezvoltă un motor fizic pentru roboți
Google vrea reguli mai relaxate pentru antrenarea Inteligenței Artificiale pe date publice
Eroare pentru utilizatorii Google Maps. Ce se întâmplă cu datele pierdute?
Google a dezvăluit un model AI capabil să identifice peste 2.000 de specii de animale