În 2002, cazul lui Allan Menzies, un tânăr de 22 de ani, a șocat Scoția ridicând importante întrebări cu privire la sănătatea mintală, influența mass-media și granițele dintre ficțiune și realitate. Menzies susținea că i s-a ordonat de către un personaj vampir fictiv numit Akasha, din romanul lui Anne Rice „Regina damnaților”, să își ucidă cel mai bun prieten, Thomas McKendrick. Ceea ce a și făcut. După ce l-a omorât, lovindu-l în cap de zece ori cu un ciocan și înjunghiindu-l de 42 de ori, i-a băut sângele și i-a mâncat o parte din craniu, crezând și sperând că va deveni vampir.
Allan Menzies s-a născut în 1981 în Edinburgh, Scoția, având o copilărie zbuciumată, marcată de tot felul de conflicte familiale și comportamentale, conform rapoartelor confruntându-se cu probleme de sănătate mintală de-a lungul adolescenței. Ajuns la vârsta adultă, Menzies a dezvoltat un interes aparte pentru cultura și literatura gotică, în special lucrări legate de vampiri și teme supranaturale.
Dar fascinația sa pentru vampirism nu era neobișnuită în rândul tinerilor; însă în cazul lui Menzies, acest interes a căpătat valențe anormale și periculoase. Personajul Akasha din „Queen of the Damned” al autoarei Anne Rice, care este descris ca o regină vampir străveche cu o putere imensă și o dorință de dominare, a devenit un punct central pentru iluziile și obsesiile tânărului. Mai mult, filmul ecranizat după roman l-ar fi vizionat de peste 100 de ori.
La 24 ianuarie 2002, Allan Menzies l-a ucis pe cel mai bun prieten al său, Thomas McKendrick, în ceea ce el a descris ulterior ca fiind un act comandat de Akasha, personajul din carte și din film, care i-ar fi promis nemurire, dacă avea să îndeplinească ordinul. Cei doi prieteni ar fi băut împreună când Menzies a devenit din ce în ce mai agitat, după ce prietenul său ar fi vorbit urât despre Regina Akasha, la audieri declarând și susținând că aceasta i-a poruncit să îl ucidă pe McKendrick și să îi bea sângele ca parte a unui sacrificiu ritualic, primind promisiunea de a deveni nemuritor.
Crima a avut loc în casa lui Menzies din Edinburgh. După ce l-a ucis pe McKendrick, Menzies a încercat să acopere crima ascunzând cadavrul, însă a fost prins de poliție, la câteva săptămâni după incident. În timpul interogatoriului, Menzies și-a exprimat convingerea că a acționat la ordine supranaturale, mai degrabă decât din răutate sau din motive personale.
În urma arestării, Allan Menzies a fost supus unei evaluări psihiatrice. Experții l-au diagnosticat cu mai multe tulburări mintale, inclusiv schizofrenie, o boală gravă ce se poate manifesta prin halucinații, gândire dezorganizată și tulburări de funcționare, printre multe altele. În acest caz, se pare că Menzies a experimentat halucinații auditive care l-au făcut să creadă că primește comenzi directe de la un personaj fictiv.
Corelația dintre tulburările psihice și criminalitate rămâne un subiect complex și controversat. Deși majoritatea persoanelor cu diagnostice psihiatrice nu recurg la violență, unele infracțiuni pot fi impulsionate de simptome acute, precum halucinații psihotice sau idei delirante. În cazul lui Menzies, apărărea a invocat neimputabilitatea din cauză de alienaţie mintală, susținând că starea sa mentală în momentul faptei îl scutește de răspundere penală.
Dar Allan a fost arestat. În fața instanței s-a aflat ulterior că la vârsta de 14 ani a înjunghiat un elev la școală și a atacat un membru al familiei cu un cuțit. De asemenea, rănise grav inclusiv un băiat de 13 ani. Allan a declarat în instanță: „La sfârșitul zilei, știam că oricum va trebui să ucid pe cineva. Era singurul mod în care puteai să o faci. Dacă nu ucizi pe cineva, nu poți deveni vampir”.
„Când juriul a dat un verdict unanim de vinovăție”, scria The Guardian, „judecătorul Roderick Macdonald, QC, i-a spus lui Menzies că este un om rău, violent și extrem de periculos, care nu are dreptul la libertate. Pentru a-i provoca moartea, v-ați angajat într-un atac sălbatic și fără milă, care a implicat o violență gratuită și susținută de o natură extrem de oribilă”.
Allan Menzies a fost condamnat la închisoare pe viață, înainte de a fi luat în considerare pentru eliberare condiționată. În 2004, a fost găsit mort în celula sa.
Crima comisă de Allan Menzies a avut efecte profunde asupra ambelor familii implicate, precum și urmări sociale privind conștientizarea sănătății mintale și influența mass-media asupra comportamentului. Cazul a stârnit discuții cu privire la modul în care societatea abordează persoanele care suferă de tulburări psihologice grave – în special cele ale căror iluzii le-ar putea determina să comită acte de violență împotriva altora sau chiar împotriva lor.
În plus, acest caz a fost menționat în discuții despre felul în care narațiunile fictive pot inspira uneori acțiuni din viața reală în rândul persoanelor susceptibile. Apărătorii sănătății mintale subliniază importanța recunoașterii timpurii a semnelor de suferință și a acordării unui sprijin adecvat înainte de producerea unor astfel de tragedii.
Surse:
https://www.theguardian.com/uk/2004/nov/16/ukcrime.kirstyscott
https://www.theguardian.com/uk/2003/oct/26/ukcrime
Béla Lugosi, cel mai veritabil vampir de la Hollywood
Mormântul unui „vampir”, descoperit într-un fost palat din Polonia