Boris Pasternak, autorul romanului monumental Doctor Jivago. Al doilea scriitor sovietic laureat al Premiului Nobel pentru Literatură

Boris Pasternak (1890 – 1960), o figură marcantă a literaturii ruse, este cunoscut mai ales pentru romanul său Doctor Jivago, o capodoperă care cuprinde spiritul zbuciumat al Rusiei secolului al XX-lea.

Laureat al Premiului Nobel, Boris Pasternak, unul dintre cei mai mari poeți postrevoluționari ai țării, a fost apreciat la nivel mondial doar în momentul în care singurul său roman, Doctor Jivago, a fost publicat pentru prima dată în Europa, în anul 1958, cu doar doi ani înainte de moartea autorului.

• Test de cultură generală. De ce a renunțat Charles Darwin la facultatea de medicină?
• Anne Rice, „Regina” romanelor cu vampiri

Interzisă în Rusia pe motive că ar fi fost antisovietică, în vreme ce controversata operă în proză a lui Pasternak a fost salutată ca o capodoperă literară atât de criticii americani, cât și de cei europeni, scrie poetryfoundation.org, publicarea ei a fost suprimată în Rusia până în 1988.

Născut la 10 februarie 1890 la Moscova, într-o familie implicată în tradiții artistice – tatăl său, Leonid, era un pictor renumit și un apreciat profesor de artă, iar mama sa, Rosa, o pianistă celebră -, viața timpurie a lui Pasternak a fost marcată de bogăție culturală și rigoare intelectuală. Mai mult, Familia Pasternak făcea parte dintr-un cerc social exclusivist, format din cei mai buni muzicieni, scriitori și pictori din Rusia, inclusiv romancierul Leo Tolstoy și compozitorii Alexander Scriabin, Sergei Rachmaninov și Anton Rubinstein, un mediu absolut privilegiat care îi va influența profund vocea literară lui Boris Pasternak.

Pasternak avea doar patru ani când l-a întâlnit pentru prima dată pe Tolstoi, care a participat la un concert în casa familiei Pasternak, susținut de mama lui Boris și de doi profesori – un violonist și un violoncelist – de la Conservatorul din Moscova. În memoriile sale din 1959, I Remember: Sketch for an Autobiography, Pasternak a reflectat asupra impactului muzicii, în special al instrumentelor cu coarde, interpretate în onoarea lui Tolstoi: Am fost trezit … de o durere dulce și pregnantă, mai violentă decât oricare alta pe care o trăisem până atunci. Am strigat și am izbucnit în lacrimi de frică și angoasă. (…) Din acel moment, am crezut în existența unei lumi eroice superioare, care trebuie servită cu entuziasm, chiar dacă ar putea aduce suferință.” Contactul continuu al familiei cu Tolstoi a fost ilustrat de Leonid în nuvela „Învierea”, în 1898, și a culminat cu „stația părăsită în care Tolstoi zăcea mort într-o cameră îngustă și umilă”, a relatat Marc Slonim în New York Times Book Review. Potrivit lui Slonim, amintirile emoționante ale autorului, aduse la viață la priveghiul lui Tolstoi și documentate în I Remember, demonstrează cât de mare a fost rolul „pe care creatorul Război și pace l-a jucat în formarea etică a lui Pasternak, în special în dezvoltarea atitudinii sale față de istorie și natură”. (poetryfoundation.org)

Boris și-a început educația la un gimnaziu german din Moscova, înainte de a studia compoziția muzicală sub îndrumarea compozitorului și pianistului Alexander Scriabin la Conservatorul din Moscova. În cele din urmă, și-a îndreptat atenția către literatură, absolvind Universitatea din Moscova cu o diplomă în filosofie (în 1913). Această pregătire academică i-a oferit o perspectivă unică prin care să privească lumea, modelându-i stilurile poetic și narativ.

În 1912, Pasternak a cert-o în căsătorie pe Ida Davidovna, o tânără pe care o știa din copilărie, însă refuzul ei la propunerea îndrăgostitului poet l-a afectat atât de mult încât în acel moment a luat o decizie pe care o considera definitivă: și anume, de a nu se căsători vreodată. Ceea ce nu s-a înâmplat.

Boris Pasternak a fost căsătorit de două ori. Prima dată cu Olga Ivanovna (Zinaida) Nezhdanova în 1912, o pianistă talentată și fiica unei familii proeminente, în urma relației lor rezultând doi copii. Și a doua oară, în 1934, cu Zinaida Vengerova, de asemenea, o muziciană desăvârșită și o prietenă apropiată a familiei lui Pasternak, un mariaj marcat de multe tulburări și nefericiri care s-a finalizat în 1945. Marea iubire a lui Boris Pasternak a fost Olga Ivinskaya, poetă și scriitoare, femeia care care i-a devenit inclusiv muză și sursă de inspirație pentru Lara Antipova în celebrul său roman Doctor Jivago. Cei doi s-au cunoscut în 1946 la birourile revistei literare sovietice Novy Mir, unde Ivinskaya lucra ca asistent editorial. Relația lor a durat până la moartea lui Pasternak, în 1960. În ciuda legăturii lor emoționale profunde, Boris nu s-a căsătorit cu iubita lui, o decizie care a făcut-o pe Ivinskaya vulnerabilă la persecuțiile autorităților. Din cauza asocierii cu Pasternak, femeia a fost inclusiv încarcerată în lagăre de muncă.

Cariera literară a lui Boris Pasternak a început cu publicarea cărții My Sister, Life, în 1923, o colecție de poezii care a primit o apreciere semnificativă și care l-a consacrat ca un nume important în rândul poeților ruși.

Pasternak a început să lucreze la Doctor Jivago la sfârșitul anilor 1930, o perioadă marcată de represiune politică intensă sub regimul lui Stalin. Romanul reflectă haosul Revoluției Ruse și urmările acesteia, în mijlocul căruia se derulează două povești de dragoste ale protagonistul său, doctorul Yuri Zhivago, dar și luptele individuale ale acestuia pe fundalul tulburărilor istorice. Manuscrisul cărții s-a confruntat cu numeroase provocări; a fost respins de editorii sovietici din cauza portretului critic al revoluției și a tot ceea ce a declanșat ea, însă fără a se lăsa intimidat, Pasternak a aranjat ca manuscrisul să fie scos clandestin din URSS. În 1957, Doctor Jivago a fost publicat în Italia de Giangiacomo Feltrinelli, fondatorul în 1954 a editurii cu același nume, devenind rapid un bestseller internațional. Succesul romanului în străinătate a contrastat puternic cu primirea sa în țară, unde a fost interzis și considerat subversiv.

În 1958, Boris Pasternak a primit Premiul Nobel pentru Literatură, o distincție care valida contribuția sa la literatura mondială prin Doctor Jivago. Cu toate acestea, recunoașterea a adus repercusiuni grave din partea autorităților sovietice. Acestea l-au denunțat ca fiind un trădător pentru că a acceptat un premiu din partea unei instituții occidentale în timp ce trăia sub regimul lor. Confruntat cu presiuni imense, Pasternak a refuzat să accepte public premiul, dar a continuat să scrie până când sănătatea i s-a deteriorat vizibil.

Pasternak și-a petrecut cea mai mare parte a vieții lui târzii în Peredelkino, un sat de artiști de lângă Moscova, aici continuând să scrie poezie și proză, chiar dacă trăia sub supravegherea constantă și atentă a guvernului, în ultimii ani sănătarea fiindu-i vizibil afectată: a fost diagnosticat cu cancer pulmonar la începutul lui 1960, murind la scurt timp după aceea, la 30 mai.

Postum, opera lui Pasternak a cunoscut o renaștere. În 1988, Doctor Jivago a fost publicat în Rusia pentru prima dată de la interzicerea sa, marcând un moment important în istoria literaturii ruse, deoarece a coincis cu schimbările politice mai ample din țară. Pasternak a obținut în cele din urmă recunoașterea țării sale care-i fusese refuzată în timpul vieții. La 19 februarie 1987, autorul a fost repus postum la locul său de cinste în Uniunea Scriitorilor.

Despre moștenirea lui Pasternak s-a scris că dăinuie nu doar prin scrierile autorului, ci și datorită integrității artistice pe care acesta a manifestat-o în fața opresiunii.

Surse:

https://www.poetryfoundation.org/poets/boris-pasternak

https://www.britannica.com/biography/Boris-Pasternak

Vă mai recomandăm să citiți și:

Alexandre Dumas, unul dintre cei mai citiți autori francezi. Și cel mai important scriitor european mulatru

John Amos Comenius, părintele educației moderne. Teolog, filosof și autor al uneia dintre primele cărți ilustrate pentru copii

Apostolul Sfântul Pavel, autorul unora dintre cele mai vechi scrisori creștine

Noi analize au dezvăluit că neanderthalienii au fost autorii celor mai emblematice picturi rupestre