Muzeul Eșecurilor. De la Google Glass, la pasta de dinți cu aromă de lasagna

Cum ar fi ca și eșecurile să fie celebrate? Nu ar fi o idee nouă, având în vedere faptul că pentru mulți, un eșec poate fi o experiență în plus ori un pas înainte. Totuși, inedit este faptul că există un muzeu dedicat celebrării momentelor „oops” ale inovației. Cu peste 70 de produse și servicii care au eșuat, acest muzeu neconvențional oferă o privire asupra drumului anevoios al progresului, demonstrând că și giganți precum Google, Coca-Cola și Apple s-au poticnit la un moment dat, pe parcursul creșterii și dezvoltării lor.

Înființat în 2017 de psihologul organizațional suedez Dr. Samuel West, Muzeului Eșecurilor s-a extins de atunci în Los Angeles, Shanghai și nu numai, atrăgând curioșii dornici să învețe din cele mai faimoase eșecuri ale istoriei. Dar acesta nu este doar un cimitir al ideilor proaste, ci și o lecție de masterat în reziliență. După cum glumește Dr. West, „Dacă nu eșuezi, nu inovezi”.

• Muzeul apei de la robinet
• Muzeul de artă nereușită. Celebrarea frumuseții în creații urâte

Dr. West a avut inspirația înființării acestui muzeu în timpul unui stagiu de cercetare în domeniul neurodiversității și a inovării. A observat o lacună evidentă: în timp ce poveștile de succes dominau titlurile, eșecurile – deși sunt mult mai frecvente – erau ignorate. „Aproximativ 80-90% din proiectele de inovare eșuează”, explică el. „Cu toate acestea, rareori vorbim despre ele. Iar asta este o oportunitate ratată”.

Hotărât să schimbe povestea, West a început să colecționeze relicve ale catastrofelor comerciale. De la gadgeturi tehnologice prost gândite, la produse de larg consum fără sens, fiecare obiect spune o poveste despre ambiție, risc și orgoliu. Sloganul muzeului? „Celebrarea artei de a eșua înainte”.

Colecția Muzeului Eșecului acoperă decenii și industrii, iar câteva dintre exponatele sale remarcabile ce vin la pachet cu lecțiile pe care le transmit sunt:

Google Glass (2013). Prezentați ca viitorul tehnologiei portabile, ochelarii Google cu realitate augmentată de 1.500 de dolari promiteau acces hands-free la e-mailuri, hărți și multe altele. În schimb, au devenit un coșmar în materie de confidențialitate, aducând purtătorilor porecla „Glassholes”. Criticii au depunctat designul greoi, funcționalitatea limitată și funcția înfiorătoare a camerei. Produsul a fost abandonat în 2015. Ca lecție, a fost înaintată ideea că tehnologia emergentă trebuie să echilibreze inovația cu normele societale. După cum remarcă West, „Google nu a întrebat: Ar trebui să facem asta?, ci doar: Putem?”

Coca-Cola BlāK (2006). Într-o mișcare derutantă, Coca-Cola a lansat BlāK – un suc cu infuzie de cafea. Prezentat ca fiind „tot ce este mai bun din ambele lumi”, acesta avea gust de Coca-Cola plată amestecată cu cafea instant. Consumatorii au fost nedumeriți. „Cafeaua și cola sunt ambele stimulente, dar nu sunt menite a fi amestecate”, spunea West. Produsul a dispărut în doi ani.

Lecția sugerată: Cunoaște-ți publicul. După cum a glumit un recenzent, „această băutură are gustul unei dureri de cap într-o cutie”.

Nokia N-Gage (2003). Încercarea Nokia de a îmbina un telefon cu o consolă de jocuri a fost o minune tehnică – și un dezastru pentru utilizatori. Pentru a schimba jocurile, utilizatorii trebuiau să scoată bateria. Pentru a efectua apeluri, aceștia țineau dispozitivul într-o parte, ceea ce i-a adus porecla de „telefonul taco”. Prin urmare, ergonomia slabă și lipsa de suport din partea dezvoltatorilor l-au condamnat pentru că, nu-i așa, funcționalitatea bate noutatea.

Parfumul Harley-Davidson (1996). Marca de motociclete a încercat să își îmbutelieze imaginea robustă într-o linie de parfumuri: Hot Road, Cool Wind și Steel. Dar motocicliștii nu prea au fost de acord.„Harley înseamnă rebeliune, nu trandafiri”, comenta West.

Colgate Kitchen Entrées (1982). Da, compania de pastă de dinți a lansat mese congelate. Logica? „Dacă suntem în baia ta, de ce să nu fim și în bucătăria ta?” Dar consumatorii nu au putut suporta lasagna de vită de la un brand sinonim cu prospețimea mentolată, prin urmare, produsul nu a rezistat mult pe piață.

De ce s-a considerat util a se vorbi despre eșecuri? Pentru că prin scufundarea bazată pe date concrete în motivele pentru care proiectele eșuează, au ieșit la lumină multe informații nu doar interesante, dar și utile. Și, de asemenea, au apărut teme comune. Cum ar fi încrederea excesivă – multe companii presupun că puterea mărcii lor garantează succesul (vezi: parfumul Harley-Davidson). Sau înțelegerea greșită a pieței – produse precum Google Glass au ignorat preocupările legate de confidențialitate. Sau o execuție slabă – defectele de proiectare ale Nokia N-Gage au eclipsat inovația sa.

Dr. West subliniază că eșecul se datorează rareori lenei sau prostiei. „Toți cei care au venit cu aceste idei au fost oameni inteligenți, cu resurse. Dar inovarea este complexă. Ai nevoie de modestie. Ai nevoie să cunoști limitele”.

Totuși, unele exponate au evidențiat modul în care companiile au transformat dezastrele în reveniri. Apple Newton (1993): PDA-ul greoi al Apple a eșuat, dar ideile sale au pus bazele iPhone-ului. Microsoft Zune (2006): Supranumit „ucigașul iPod”, Zune a fost zdrobit de ecosistemul Apple. Cu toate acestea, interfața sa elegantă a influențat modelele Microsoft ulterioare.

„Eșecul este cel mai bun profesor”, spune West. „Cheia este să eșuezi repede, dar să înveți mai repede”.

Dr. West continuă să adauge noi exponate, inclusiv dezastre recente precum Quibi (aplicația de streaming de scurtă durată) și luptele cu versurile Meta ale Facebook. „Eșecul nu se demodează niciodată”, glumește el.

„Nu poți inova decât dacă ești dispus să dai greș. Așa că haideți să nu ne mai ascundem eșecurile și să începem să le studiem.”

Surse:

https://museumoffailure.com/

https://www.bbc.com/culture/article/20190206-inside-the-museum-dedicated-to-failure

https://www.dw.com/en/top-of-the-flops-highlights-of-the-museum-of-failure-in-sweden/a-39158523

Vă mai recomandăm să citiți și:

Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, o odisee atemporală. O legiune de peste 70 de pisici îl păzește de rozătoare

Muzeul Luvru a fost cândva o locuință

Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima

Fantomele de la Luvru, cel mai faimos muzeu al lumii. Arta întâlnește supranaturalul