Muzeul Internațional Sulabh al Toaletelor, condus de Sulabh International, se află în New Delhi și este dedicat istoriei globale a salubrității și toaletelor. Potrivit revistei Time, muzeul se află în topul 10 al celor mai ciudate muzee din lume, „care sunt orice, dar nu banale”.
Muzeul Internațional Sulabh al Toaletelor, înființat în 1992 de către Dr. Bindeshwar Pathak – un reformator social vizionar și fondatorul Mișcării de Salubrizare Sulabh – nu este deloc o instituție obișnuită. Cu exponate care acoperă 5.000 de ani de istorie a igienei, acest muzeu puțin ieșit din comun, dar serios organizat și administrat, îmbină umorul, inovația și activismul pentru a aborda o criză globală: accesul la instalații sanitare curate. Pe măsură ce vizitatorii se plimbă printre exponatele care reprezintă vase de baie victoriene, latrine medievale și bio-toalete futuriste, aceștia pot avea surpriza de a descoperi ceva mai mult, mai interesant și mai surprinzător decât porțelanurile și țevile din care sunt făcute „tronurile” sanitare.
Așadar, originea muzeului este legată de fondatorul său, Dr. Bindeshwar Pathak (2 April 1943 – 15 August 2023), a cărui misiune de o viață a început în 1968, când s-a alăturat mișcării Bhangi-Mukti (eliberarea gunoierilor). Fiind martor la practica dezumanizantă a gunoaielor manuale – o profesie bazată pe caste care presupune îndepărtarea deșeurilor umane din toaletele uscate – Pathak și-a dedicat cariera eradicării acestei nedreptăți. Organizația sa, Sulabh International, a devenit un pionier în construirea de toalete accesibile și ecologice, ajutând practic peste 60.000 de gunoieri și construind 1,5 milioane de toalete casnice și 8.500 de instalații publice în India.
Laureat al Premiului Stockholm pentru apă (adesea supranumit „Nobelul apei”) și al doilea cel mai înalt premiu civil din India, Padma Vibhushan, Pathak, prin înființarea muzeului, și-a propus să destigmatizeze toaletele, folosind istoria ca instrument pentru a stârni dialogul și a determina schimbarea. „Salubrizarea nu este doar despre infrastructură”, a spus el odată. „Este vorba despre justiție socială”.
Colecția muzeului, recunoscută de revista Time în 2014 ca fiind una dintre „cele mai ciudate 10 colecții din lume expuse în muzee”, este organizată în trei epoci: Antică, Medievală și Modernă, fiecare secțiune dezvăluind modul în care toaletele reflectă valorile societale, progresul tehnologic și ciudățeniile culturale.
Primele toalete cu spălare din lume, dotate cu scaune din cărămidă și sisteme de drenaj subterane, datează din anul 2500 î.Hr. și au existat în Mohenjo-Daro, Pakistan.
Apoi, latrinele publice cu scaune de marmură și apă curgătoare au demonstrat ingineria romană, deși erau lipsite de intimitate – dar socializarea în toalete comune era ceva obișnuit!
La rândul ei, înțelepciunea chineză a creat și ea propriile instalații sanitare. Dinastia Han (206 î.Hr.-220 d.Hr.) folosea latrine învecinate cu reședința porcilor, unde deșeurile hrăneau animalele – ca un prim, dar poate neconștientizat la acea vreme, exemplu de reciclare.
Oale de cameră europene: Oalele „bourdaloue” decorate frumos erau folosite discret de aristocrație – chiar și în timpul predicilor lungi la biserică.
Toaletele din epoca samurailor erau concepute pentru a evita zgomotul, reflectând accentul cultural pus pe modestie.
Brevetul lui Thomas Crapper pentru toaleta cu chiuvetă (deși nu a inventat-o el) a revoluționat igiena în Anglia secolului al XIX-lea.
Toaleta cu gravitație zero a NASA și toaletele inteligente de 5.000 de dolari cu scaune încălzite și muzică ale Japoniei ilustrează tehnologia de ultimă oră.
Muzeul toaletelor din India nu este doar un depozit de relicve. Expozițiile interactive și dioramele educă vizitatorii cu privire la consecințele teribile ale igienei precare: 3,6 miliarde de oameni din întreaga lume nu au toalete sigure, ceea ce duce la apariția unor boli precum holera și la întârzierea dezvoltării normale a copiilor. Una dintre expoziții pune în contrast o toaletă luxoasă placată cu aur (un simbol al excesului) cu fotografii din mahalalele indiene, lucru ce sensibilizează teribil și îndeamnă la reflecție asupra inegalității.
Toaleta cu două gropi a organizației, care transformă deșeurile în gunoi de grajd, a fost aprobată de Organizația Mondială a Sănătății ca o soluție de lungă durată pentru țările în curs de dezvoltare. În plus, programele de formare profesională ale Sulabh îi responsabilizează pe foștii gunoieri, predându-le abilități precum broderia și cateringul, și astfel, redându-le demnitatea.
Adevărul este că amestecul de excentricitate și educație al muzeului a atras atenția la nivel mondial. Muzeul a fost prezentat în The Guardian, BBC și National Geographic, iar tururile sale virtuale online au câștigat teren în timpul pandemiei COVID-19. Exponatele favorabile social media – cum ar fi o replică a tronului regelui Ludovic al XIV-lea (pe care l-a folosit în timp ce se afla la Curte!) – fac din muzeu un punct de atracție pentru influenceri și călători curioși.
Muzeul oferă intrare gratuită, în vreme ce donațiile susțin proiectele de salubrizare. Vizitatorii pleacă adesea surprinși. „Am venit ca să ne distrăm”, comentau unii turiști, „dar am plecat înțelegând cum toaletele salvează vieți”.
În concluzie, Muzeul Internațional al Toaletelor Sulabh se poate spune că sfidează percepțiile, dovedind că până și cele mai umile invenții pot transforma societățile. Iar progresul nu provine din gesturi mărețe, ci din abordarea nevoilor umane de bază. După cum declară motto-ul muzeului: „Toaletele sunt civilizație”. Și într-o societate în care mii de copii mor zilnic din cauza bolilor diareice, acest muzeu nu este o glumă – este un apel la acțiune. Iar prin amestecul său de șoc, umor și speranță, poate că este pe cale să inspire următorul val de campioni ai igienizării.
Surse:
https://www.sulabhtoiletmuseum.org/
https://museu.ms/museum/details/12940/sulabh-international-museum-of-toilets
https://www.bbc.com/news/world-asia-india-66519696
Cel mai vizitat muzeu de științe naturale din Europa
Cel mai scump muzeu din lume. Investiții de aproape 3 miliarde de euro
Fantomele de la Luvru, cel mai faimos muzeu al lumii. Arta întâlnește supranaturalul