Stéphane Breitwieser, unul dintre cei mai prolifici hoți de obiecte de artă din istorie. S-a bucurat de ideea de a fi „cel mai bogat om din Europa”

Așa cum există oameni care au excelat în știință, pictură, muzică sau literatură, iată că există și persoane care ocupă locurile fruntașe în topul celor mai mari hoți de obiecte de artă din istorie.

Stéphane Breitwieser este unul dintre aceștia. Născut la 1 octombrie 1971 în Franța, Breitwieser a furat peste 300 de obiecte – opere de artă – din 172 de muzee europene, între anii 1995 și 2001.

• Vincenzo Peruggia, bărbatul care a furat-o pe Mona Lisa
• Radu Dogaru, românul care a furat tablouri dintr-un muzeu din Rotterdam. Mama sa ar fi ars…

Ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ un furt la fiecare 15 zile. Metodele sale erau adesea simple, dar eficiente; de obicei, viza colecțiile mai mici și muzeele regionale, unde securitatea era destul de neglijentă. Tăia tablourile din ramele lor cu uneltele pe care le avea asupra sa și, de multe ori, își punea prietena să stea de pază în timpul jafurilor.

Un furt la fiecare 15 zile

Dar ceea ce îl deosebește pe Breitwieser de mulți alți hoți de artă este faptul că motivația sa inițială nu a fost profitul, ci mai degrabă „o profundă apreciere pentru artă”. El s-a descris ca fiind un cunoscător al artei care „strângea” piese pentru a-și construi o colecție personală, concentrându-se în special asupra lucrărilor din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. La proces, Breitwieser a declarat că păstra aceste obiecte în semiîntuneric, în casa mamei sale, pentru a preveni decolorarea.

Printre numeroasele piese pe care le-a furat, una dintre cele mai valoroase a fost „Sybille, Princess of Cleves” de Lucas Cranach cel Bătrân, a cărei valoare a fost estimată la peste 5 milioane de lire sterline la licitație. În ciuda valorii imense a colecției sale, Breitwieser nu a încercat inițial să vândă niciuna dintre aceste opere de artă luate din muzee; în schimb, s-a bucurat de ideea de a fi „cel mai bogat om din Europa”.

Fura ca să-și facă o proprie colecție de artă

Prima arestare a lui Breitwieser a avut loc în 1997, când a încercat să fure un tablou dintr-o colecție privată, după ce i s-a acordat permisiunea specială de a-l vedea. A fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare, fiind prima sa infracțiune în Elveția. Într-o turnură tragică a evenimentelor care au urmat arestării sale, o mare parte din colecție a fost distrusă de mama sa, care se temea de repercusiuni pentru acțiunile fiului. Aproximativ 110 piese au fost recuperate, în timp ce aproximativ 60 sunt presupuse distruse.

În cei șase ani ai carierei sale infracționale, Breitwieser a acumulat aproximativ 250 de obiecte de artă, cu o valoare totală de cel puțin 1,5 miliarde de dolari. Colecția lui includea lucrări ale unor artiști renumiți precum Pieter Brueghel cel Tânăr și François Boucher.

Iubitea lui „ținea de șase”

Despre Breitwieser s-a scris că lucra ca ospătar și călătorea mult pentru a depista muzeele din care urma să fure.

Și-a început cariera de hoț de obiecte de artă în 1994, atunci când a sustras un pistol cu cremene din secolul al XVIII-lea de la Muzeul Prietenilor din Thann, Franța, în februarie 1995 însușindu-și o arbaletă medievală dintr-un muzeu aflat în munții Alsacia. În următorii câțiva ani, Breitwieser a continuat să fure din peste 170 de muzee europene, colaboratoarea lui de încredere fiind iubita lui -Anne-Catherine – care „ținea de șase”, în timp ce expertul în hoții de artă tăia tablourile din ramele lor sau scotea artefactele din vitrine.

Ghid infracțional

Iată ce declara el într-un interviu oferit celor de la Time, despre „cum să furi un obiect de artă”:

„Niciodată nu este nevoie să forțezi ușa unui muzeu, să te strecori pe fereastră ori să cobori în rapel printr-un luminator. Nu veniți nici măcar atunci când muzeul este închis. În mod ideal, ajungeți în timpul prânzului, când mulțimea este mai redusă, iar personalul de pază se schimbă pentru pauza de masă. Nu vă stresați cu privire la parcarea mașinii – oriunde în apropierea muzeului este bine.

Nu veniți singur. Veți avea nevoie de un complice de încredere ca observator. Vremea răcoroasă este de preferat pentru furturi. În acest fel, puteți purta un palton – asigurați-vă doar că paltonul de furat este cu cel puțin o mărime mai mare și că pantalonii sunt puțin mai largi în talie.

Singura unealtă necesară este un cuțit Swiss Army. Așezați-l într-un buzunar al hainei. Cel mai bun mod de a avea acces la un muzeu este prin intrarea principală. Cumpărați un bilet pentru dvs. și partenerul dvs. în numerar. Intrați. Odată intrat, observați fluxul de vizitatori și verificați dacă există camere de supraveghere. Gardienii stau sau patrulează? Alegeți o cameră laterală care să fie în afara fluxului principal de turiști, de preferință o galerie cu o singură intrare și fără camere de supraveghere sau paznici permanenți. Nu este greu să găsiți un astfel de loc în multe muzee, în special în cele mai mici.

În ceea ce privește opera de artă, aceasta trebuie să fie mică – pentru o sculptură, de mărimea unei cărămizi; pentru o pictură, nu mai mare decât o cutie de pizza. Mai important, opera trebuie să fie atractivă din punct de vedere estetic.

Așezați-vă partenerul la intrarea în cameră. Conveniți asupra unui semnal de avertizare”. În cazul lui Breitwieser și al iubitei lui, acest semnal a fost o tuse scurtă. „Dacă sunt vizitatori în cameră, așteptați ca aceștia să iasă. Apoi treceți rapid la obiectul vizat. Dacă piesa se află într-o vitrină, panoul de acces va fi probabil zăvorât. (…) Vitrinele de muzeu sunt realizate din sticlă sau dintr-un acrilic transparent precum plexiglas sau Lucite, de obicei lipite la margini cu adeziv siliconic. O tăietură fină de chirurg va elibera această etanșare, iar operând pe un colț cu cea mai ascuțită lamă a briceagului dumneavoastră elvețian, incizii efectuate atât pe verticală, cât și pe orizontală, panourile se vor desprinde.

Dacă partenerul dumneavoastră tușește, opriți tăierea și împingeți panourile. Acestea ar trebui să revină la poziția lor inițială. Fie că intră un paznic sau un turist, abandonați-vă posturile și priviți contemplativ diverse lucrări din încăpere. Lăsați galeria să se golească din nou, apoi întoarceți-vă la misiune.

Uneori vor exista două sau trei astfel de perturbări. Nu petreceți un timp suspect de îndelungat într-o singură cameră – 15 minute ar trebui să fie maximul. Dacă există prea mult trafic, renunțați. Încercați o altă cameră, o altă zi sau un alt muzeu.

După ce ați introdus mâna printre panouri, apucați piesa dorită și strecurați-o prin deschizătură. Acum, dați-vă paltonul la o parte și băgați obiectul bine în talia pantalonilor, în partea de jos a spatelui. Reglați-vă haina astfel încât obiectul de artă să fie acoperit. Va exista o ușoară umflătură, dar fiți siguri că nimeni nu va observa”. (…)

„Părăsiți muzeul împreună cu partenerul dvs. Indiferent de cât de discreți ați fost, furtul va fi probabil observat rapid, declanșând o stare de urgență. Poliția va fi chemată. Muzeul posibil să fie închis, iar toți vizitatorii, percheziționați.

Grăbiți-vă către ieșirea principală a muzeului, dar niciodată nu niciodată, nici în muzeu, nici în afara lui, chiar dacă auziți sirenele poliției apropiindu-se. Mergeți la mașină, puneți ușor lucrarea furată în portbagaj și plecați.

Nu accelerați! Ultimul lucru de care aveți nevoie acum este să fiți oprit de un polițist. Odată ajuns acasă, puneți lucrarea într-un loc unde nimeni nu o poate vedea din greșeală.

Admirați-vă opera furată după bunul plac, dar un lucru pe care nu trebuie să îl faceți este să o vindeți. Majoritatea hoților de artă sunt prinși încercând să vândă o operă furată pentru bani. Detectivii din poliție specializați în furturi de artă sunt antrenați să descopere aceste tranzacții. Dacă aveți nevoie de bani, găsiți-vă o slujbă. Banii pot fi câștigați cu mult mai puțin pericol decât infracțiunile legate de artă”.

„De asemenea, cel mai bine ar fi să nu aveți prieteni sau rude, sau să aveți nevoie de un reparator, deoarece nu puteți invita niciodată pe nimeni în casa dumneavoastră.”

Breitwieser nu se considera un hoț obișnuit de obiecte de artă, el văzându-se ca un eliberator de artă, un salvator care elibera capodopere din spațiile incomode și aglomerate.

„În cele din urmă”, își încheia Stéphane Breitwieser interviul acordat celor de la Time, „nu faceți nicio greșeală, fie în timp ce furați, fie în timp ce ascundeți arta. Fiind om, s-ar putea ca acest lucru să vi se pară imposibil. Caz în care, fiți pregătit să petreceți ceva timp în închisoare. Acceptați că s-ar putea să aveți un cazier judiciar pe viață. Sau, în schimb, puteți pur și simplu să lăsați opera într-un muzeu și să o vizitați oricând doriți”.

La 6 ianuarie 2005, Breitwieser a încercat să se spânzure în detenția de probă, dar a fost oprit după ce un alt deținut a alertat un gardian. A doua zi, a fost condamnat la trei ani de închisoare de un tribunal din Strasbourg, dar a executat doar 26 de luni.

Mama lui, Mireille, care a distrus multe dintre piesele de valoare pentru a acoperi urmele fiului, după ce acesta a fost arestat, a fost condamnată la 18 luni, iar iubita lui a ispășit o pedeapsă de șase luni pentru că a primit obiecte furate de la fostul ei iubit.

„Mă simt vinovat pentru mama mea. Dacă o trimiteți la închisoare, o veți ucide. Îmi cer scuze pentru tot. Voi despăgubi victimele. Nu mai pot vorbi cu mama pentru că mă simt atât de vinovat și mi-e prea rușine.”

„Prietena m-a părăsit, iar acum nu am nici casă, nici bani. Tot ce mi-a mai rămas este un tată și câțiva prieteni în închisoare.”

În timpul primei condamnări la închisoare, Breitwieser a scris o autobiografie extrem de romanțată, în care susținea că a făcut totul din dragoste totală pentru marea artă, o dragoste care, după eliberarea lui în 2006, l-a împins pe Breitwieser să fure din nou. Poliția a găsit alte 30 de opere furate în casa sa, ceea ce a dus la încă trei ani de închisoare.

Ultima condamnare a lui Stéphane Breitwieser a avut loc în 2023, după ce acesta a atras atenția poliției vânzând antichități suspecte pe eBay. După o percheziție în casa mamei lui, polițiștii au găsit o altă colecție de obiecte furate din diverse muzee europene și 163 000 de euro în numerar ascunși în coșuri. Breitwieser a fost condamnat la arest la domiciliu și supraveghere până în 2031.

Surse:

https://www.theartnewspaper.com/2019/02/14/serial-art-thief-stephane-breitwieser-arrestedagain

https://time.com/6286931/how-to-steal-a-masterpiece-advice-from-the-worlds-greatest-art-thief/

https://www.theguardian.com/world/2005/jan/08/arttheft.france

Vă mai recomandăm să citiți și:

Jaful de la Muzeul Isabella Stewart Gardner, cel mai mare jaf de artă din istorie. Capodoperele furate în valoare de jumătate de miliard de dolari

Cinci dintre cele mai mari jafuri din muzee. „Dacă mă iei de pe perete, vei regreta tot restul vieții tale”

Cea mai veche hartă 3D din lume, creată în urmă cu 13.000 de ani, descoperită într-o peșteră din Franța

Test de cultură generală. Care este diferența dintre arta modernă și arta contemporană?