Evelyn Nesbit, primul topmodel din lume. „Prima zeiță a sexului din America”

Evelyn Nesbit, născută Florence Evelyn Nesbit la 25 decembrie 1884 sau 1885 în Natrona, Pennsylvania, a fost model, coristă și actriță americană, considerată, așa cum titrează BBC, primul supra model din lume, lucrând în domeniu încă de la vârsta de 14 ani pentru a-și ajuta financiar familia rămasă fără tată și soț.

A reușit să se remarce în 1900, la New York, fiind cunoscută drept „Gibson Girl”, un termen folosit în Statele Unite între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru a descrie femeia idealizată în ochii artistului Charles Dana Gibson. „Ginson Girl” reflecta standardele de frumusețe ale vremii, combinând trăsături ale frumuseții feminine contemporane, precum „doamna fragilă” și „femeia voluptuoasă”. De la prima, Gibson Girl prelua liniile subțiri și un aer care impunea respect, în vreme ce de la a doua împrumuta bustul generos și șoldurile ample, dar fără a fi vulgară. Astfel, Gibson Girl era înaltă și subțire, având un corp cu o formă exagerată în S, obținută prin purtarea unui corset specific. Gibson Girl era mereu îmbrăcată elegant și la modă. Era activă din punct de vedere fizic, participând la activități precum ciclismul sau tenisul. În plus față de frumusețea rafinată, spiritul ei era calm, independent și încrezător.

„Fiecare deceniu are supermodelele sale”, scrie BBC, „de la Jean Shrimpton și Twiggy, simboluri neastâmpărate, cu mini-fuste și în stilul anilor ’60, până la excentrica Cara Delevingne de astăzi. Dar fenomenul merge mai departe decât Twiggy, până la începutul secolului al XX-lea, când primul supermodel din lume a devenit celebru. Evelyn Nesbit, o frumusețe sălbatică cu părul argintiu, din Philadelphia, a fost cel mai căutat model pentru artiști și pentru cei din domeniul fashion, în epoca de aur a Americii. A avut o viață agitată și plină de evenimente, iar faima ei a atins apogeul atunci când a fost implicată într-o crimă și în ceea ce a fost numit procesul secolului”.

Evelyn Nesbit a apărut pe coperți de reviste și în diferite reclame (de la creme de față, la paste de dinți), mai târziu trecând de la modeling la actorie, odată cu participarea în cadrul musicalului de pe Broadway „Florodora” din 1901, și mai apoi în producția „The Wild Rose”. De asemenea, a fost sursa de inspirație pentru numeroase lucrări de artă, inclusiv piesa Innocence a sculptorului George Grey Barnard (aflată în prezent la Muzeul Metropolitan de Artă) și Women: The Eternal Question (1905).

Frumoasă și renumită, Evelyn Nesbit a început să se îndepărteze de idealul reprezentat de Gibson Girl odată cu relațiile controversate pe care le-a avut cu mai mulți bărbați influenți, printre care și cu arhitectul Stanford White, care era mult mai în vârstă decât ea. Relația lor s-a încheiat în mod tulburător pentru White când tânăra s-a căsătorit cu Harry Kendall Thaw în 1905, unul dintre cei mai bogați oameni din America, fiul baronului american al cărbunelui și căilor ferate William Thaw Sr. Moștenitorul milioanelor de dolari a devenit mai apoi cunoscut pentru uciderea arhitectului Stanford White, fostul iubit al lui Evelyn, pentru care făcuse o obsesie, crima petrecându-se în fața a sute de martori, pe acoperișul teatrului Madison Square Garden din New York, la 25 iunie 1906.

După proces și evenimentele ulterioare legate de problemele de sănătate mintală ale lui Thaw, Nesbit și-a continuat cariera la Hollywood în timpul epocii filmelor mute, dar nu și-a recăpătat niciodată același nivel de faimă pe care l-a avut odată, în vreme ce Thaw, soțul ei milionar, a fost condamnat la închisoare pe viață într-un spital pentru nebuni criminali.

Nesbit a scris două memorii în care își detaliază experiențele de viață: „The Story of My Life” (1914) și „Prodigal Days” (1934), iar în anii 1920 a condus un bar clandestin și a donat toți banii pe care îi avea anarhistei Emma Goldman, înainte de a-și petrece anii de bătrânețe predând arta în California.

„Pe lângă operele de artă și fotografiile care au supraviețuit despre Nesbit, au apărut poezii și piese de teatru despre ea, filmul din 1955 The Girl in the Red Velvet Swing și romanul Ragtime de EL Doctorow, care conține un subplot despre crimă și a fost adaptat într-un film și într-un musical. Chiar și în 2010, influența sa se face simțită – în serialul de televiziune HBO Boardwalk Empire, personajul Gillian bazându-se în mare parte pe Nesbit”.

„La fel ca Marilyn Monroe mai târziu, Evelyn Nesbit a fost un simbol a epocii sale, creată și consumată de apetitul insațiabil al publicului pentru păcate private și scandaluri publice. Ea a fost prima zeiță a sexului din America. Ca model și actriță, a jucat numeroase roluri, dar rolul principal i-a revenit în 1906, când Stanford White, fostul ei binefăcător și fost iubit, a fost ucis de soțul ei dement, Harry Thaw, în teatrul de pe acoperișul Madison Square Garden, în apărarea onoarei sale. Procesul care a urmat a consacrat-o pentru totdeauna în conștiința populară drept fata din leagănul de catifea roșie. (Paula Uruburu, profesor asociat și președinte al departamentului de engleză de la Universitatea Hofstra și autoarea cărții din 2008, American Eve: Evelyn Nesbit, Stanford White, the Birth of the „It” Girl and the Crime of the Century)

Evelyn Nesbit a avut un singur fiu, Russell William Thaw, care a fost rezultatul căsătoriei sale cu Harry Kendall Thaw, deși acesta din urmă a negat constant paternitatea copilului. Russell a devenit un pilot de succes și a participat la competiții aviatice

Evelyn Nesbit a murit la 25 ianuarie 1967, la vârsta de aproximativ 81 de ani.

Surse:

https://www.bbc.com/culture/article/20141222-the-worlds-first-supermodel

https://www.pbs.org/wgbh/americanexperience/features/century-love-triangle/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Spionii de la Hollywood! Cary Grant, cel mai mare informator dintre vedete

Proscrișii de la Hollywood: „Sunteți sau ați fost vreodată membru al Partidului Comunist?”

Rock Hudson, viața publică și privată celui mai mare idol gay de la Hollywood

Pedro Pascal, senzația chiliană de la Hollywood. De la Game of Thrones la Gladiator 2