Pierre-Jules Hetzel, editorul lui Jules Verne care i-a cenzurat un roman vizionar

Editor, traducător, politician și publicist francez, cunoscut pentru publicarea romanelor marelui scriitor Jules Verne, Pierre-Jules Hetzel (1814 – 1886) s-a remarcat, de asemenea, și ca editor coordonator al unor alți uriași ai literaturii universale, inclusiv Victor Hugo, Honoré de Balzac și Émile Zola, jucând un rol important în dezvoltarea literaturii franceze în acea perioadă.

Pierre-Jules Hetzel s-a născut la 15 ianuarie 1814 la Chartres, Franța, și a studiat dreptul la Strasbourg înainte de a se aventura în industria editorială. În 1837, Hetzel și-a înființat propria editură, care a devenit una dintre cele mai renumite din Franța acelui timp. A dezvoltat relații strânse de colaborare cu mulți scriitori eminenți, printre autorii celebri pe care Hetzel i-a publicat numărându-se, așa cum am amintit deja, Jules Verne, Hector Malot, Alphonse Daudet și Victor Hugo, autori ai unei game variate de opere, de la cărți de ficțiune și non-ficțiune, la cărți pentru copii și „seriale” literare, devenind însă deosebit de cunoscut pentru seriile de aventuri științifice ale lui Jules Verne.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

În 1843, Hetzel a publicat „Le nouveau magasin des enfants”, o colecție de cărți pentru copii care a cuprins povești precum „Histoire du véritable Gribouille”, de George Sand, „Trésor des Fèves et Fleur des Pois” de Charles Nodier, „Aventures merveilleuses et touchantes du prince Chènevis et de sa soeur de Léon Gozlan”, „Le Génie Bonhomme de Charles Nodier” și „Fleurs des Bois” de Alfred de Musset, texte atractive puse în valoare de ilustrații realizate de Delaville, Johannot, Bertall și Maurice Sand.

Hetzel a fost, de asemenea, implicat și în politică, ca devotat republican jucând un rol important în acest peisaj, deținând funcții în guvernul francez în timpul tranzițiilor politice și promovând reformele democratice.

În decembrie 1851, Louis-Napoleon Bonaparte a organizat o lovitură de stat care l-a transformat în Napoleon al III-lea, instaurând cel de-Al Doilea Imperiu Francez. Cu această ocazie, Pierre-Jules Hetzel, oponent vocal al loviturii de stat și al regimului imperial, a decis să se auto exileze în Belgia pentru a evita persecuțiile politice și posibilele represalii din partea noului regim. Exilul lui Hetzel a durat aproximativ 7 ani, între 1851 și 1858, perioadă în care a continuat să lucreze și să publice din Bruxelles, reușind astfel să-și mențină activitatea editorială și legăturile cu scriitorii francezi.

După ce s-a încheiat exilul în 1858, atunci când Hetzel a fost autorizat să se întoarcă în Franța, după ce noua administrație imperială a acordat o amnistie generală pentru opozanții regimului, acesta și-a reluat activitatea de editor, publicând multe dintre marile opere ale literaturii franceze ale unor autori precum Proudhon și Baudelaire, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În afara Franței, Pierre-Jules Hetzel a fost cunoscut mai ales pentru relația sa semnificativă cu Jules Verne, ale cărui lucrări au apărut pentru prima dată în revista sa, Magasin d’éducation et de recreation, iar ulterior sub formă de carte în seria Voyages Extraordinaires, începând cu Voyages et aventures du capitaine Hatteras (1864) și continuând cu The Adventures of Captain Hatteras (1874). Hetzel a creat conceptul de Voyages Extraordinaires pentru a-l prezenta pe Jules Verne nu doar ca autor de ficțiuni individuale, ci și ca un fel de enciclopedie sinoptică a cunoștințelor științifice și a visului de a cuceri întreaga planetă prin utilizarea eficientă a științei și tehnologiei. „Faptul că acest concept a necesitat o cenzură editorială constantă a ideilor originale ale lui Verne a devenit din ce în ce mai clar în ultimele decenii, odată cu studiile critice și publicarea manuscriselor originale; reputația lui Hetzel a avut de suferit în consecință.” (sf-encyclopedia.com)

Pierre-Jules Hetzel, deși era prieten al lui Jules Verne, în calitate de editor al acestuia avea libertatea și autoritatea de a lua decizii asupra operelor scriitorului francez, respingându-i, la un moment dat, manuscrisul „Paris in the 20th Century”, roman științifico-fantastic scris de Verne în 1863, dar publicat pentru prima dată în 1994. Cartea prezintă Parisul din august 1960, adică 97 de ani în viitorul lui Verne, când societatea pune preț doar pe afaceri și tehnologie, această lume privându-l de fericire pe protagonist, care duce lupte zilnice într-o societate mercantilă, avansată tehnologic, dar înapoiată din punct de vedere cultural și emoțional.

Unul dintre principalele motive de respingere a fost portretizarea pesimistă a avansurilor tehnologice și a progresului în viitor. Manuscrisul creiona, cum am scris, o imagine sumbră a unei societăți dominate de tehnologie, lipsită de căldură și creativitate umană. Hetzel, cunoscut pentru preferința sa pentru narațiunile optimiste și aventuroase, probabil că a găsit această viziune distopică neatractivă. Hetzel era preocupat, de asemenea, de succesul comercial al cărții, iar noul roman al lui Verne nu-l vedea capabil să se impună din acest punct de vedere. „Paris in the 20th Century” era prea de nișă sau prea avangardist pentru publicul de la acea vreme, iar Hetzel urmărea să publice lucrări cu atracție de masă.

Hetzel a scris, la rândul său, cărți pentru copii sub pseudonimul P.J. Stahl. A fost căsătorit cu Catherine Sophie Qurin Fischer, având împreună doi copii care, după moartea lui, au preluat afacerile editurii Hetzel.

Pierre-Jules Hetzel a murit la Monte Carlo, la 17 martie 1886.

Surse:

https://www.geographicus.com/P/ctgy&Category_Code=hetzelpierrejules

https://sf-encyclopedia.com/entry/hetzel_jules

https://en-academic.com/dic.nsf/enwiki/635019

Vă mai recomandăm să citiți și:

O mare idee a lui Jules Verne pare să fie adevărată. Cea mai adâncă sursă de apă se află aproape de centrul Pământului

Hermann Julius Oberth, vizionarul și pionierul zborurilor spațiale născut în România

Test de cultură generală. Care e cel mai izolat loc de pe Pământ?

Teoriile lui Sigmund Freud, greșit interpretate. Ce arată noi analize?