Judith Love Cohen, singura și prima balerină care a devenit inginer aerospațial. Mama actorului de comedie Jack Black
Judith Love Cohen (1933 – 2016), balerină în cadrul Operei Metropolitane din New York, autoare de cărți pentru copii, pionier în știință și tehnologie, mama actorului de comedie și muzicianului Jack Black, a fost un inginer aerospațial american important, care a ajutat la salvarea astronauților de pe Apollo 13, misiune ce, mai târziu, a făcut subiectul unui film premiat cu Oscar. Cohen a contribuit la proiectarea sistemului critic de ghidare în situație de criză, care a permis astronauților de pe Apollo 13 să revină în siguranță pe Pământ.
În anii ’50, la îndemnul renumitului fizician Richard Feynman, care i-a recunoscut potențialul și a încurajat-o să urmeze o carieră în domeniul emergent al informaticii, Cohen s-a înscris la un curs de programare pentru calculatoare la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), o decizie ce va fi devenit mai târziu catalizatorul contribuțiilor sale revoluționare la explorarea spațială.
Fetele nu făceau aceste lucruri (n.r. nu se îndreptau către astronomie). Singura dată când am văzut o femeie făcând ceva interesant, s-a întâmplat în timpul școlii, când am avut o femeie profesor de matematică. Așa că am decis și eu, „voi fi profesoară de matematică”, povestea Judith Cohen care, de altfel, în clasa a V-a primea bani de la colegii de clasă pentru a le face temele la matematică.
Născută în Brooklyn, New York, la 16 august 1933, Judith Love Cohen și-a urmat pasiunea pentru inginerie într-o perioadă în care foarte puține femei se aventurau în astfel de teritorii.
A urmat cursurile Brooklyn College, iar mai târziu a obținut o diplomă de licență în inginerie electrică la University of Southern California. Pasiunea și dedicarea pentru domeniul său au determinat-o să lucreze la unele dintre cele mai importante provocări aerospațiale ale secolului XX.
Studentă la Matematică în cadrul Brooklyn College, Judith l-a cunoscut în timpul facultății pe Bernard Siegel, inginer și el, cu care s-a căsătorit la mijlocul anilor 50, divorțând apoi la mijlocul anilor 60. Cuplul a avut trei copii, Neil Siegel, Howard Siegel și Rachel Siegel.
Până în 1957, Cohen a absolvit USC cu o licență și un master în inginerie electrică, lucrân apoi pentru Space Technology Laboratories, un contractor al NASA numit ulterior TRW – și îndeplinindu-și un vis din copilărie, într-o perioadă în care doar 0,05% dintre toți inginerii de la acea vreme erau femei.
Am ajuns să pot face de fapt lucrul pe care mi-l doream de la 10 ani.
După despărțirea de Siegel, Cohen s-a căsătorit cu Thomas Black (de care a divorțat în 1979), tatăl simpaticului actor Jack Black. La 28 august 1969, Cohen a plecat de la birou pentru a merge la spital și a-l naște pe Jack, dar s-a oprit în drum spre ieșire pentru a lua documentele la care lucra. În aceeași zi în care l-a adus pe lume pe Jack, Judith Cohen a pus la punct sistemul de ghidare care a fost crucial pentru întoarcerea în siguranță a echipajului și salvarea astronauților de pe Apollo.
(La începutul anilor 80, s-a căsătorit pentru a treia oară, mariajul cu David A. Katz durând 35 de ani. Pe Katz, Judith Cohen l-a considerat dragostea vieții ei).
Cariera lui Cohen a luat o întorsătură semnificativă atunci când s-a alăturat echipei de la Laboratorul de Instrumentație al MIT, cunoscut mai târziu sub numele de Laboratorul Charles Stark Draper. Aici a devenit parte integrantă a programului Apollo, care avea ca scop trimiterea de astronauți pe Lună. Expertiza lui Cohen în programarea calculatoarelor s-a dovedit a fi de neprețuit, în special în timpul misiunii Apollo 11, unde a jucat un rol crucial în dezvoltarea software-ului care a controlat aterizarea modulului lunar pe suprafața Lunii.
Codul ei a avut un rol esențial în ghidarea astronauților Neil Armstrong și Buzz Aldrin pentru a deveni primii oameni care au pus piciorul pe suprafața lunară la 20 iulie 1969. Contribuția lui Cohen la această realizare istorică i-a adus premiul NASA Apollo Achievement Award.
Dincolo de realizările tehnice, Judith Cohen a fost un deschizător de drumuri pentru femei în domeniile științei și tehnologiei dominate de bărbați. Munca ei a devenit un exemplu pur a ceea ce pot realiza femeile în domeniile STEM, deschizând calea pentru generațiile viitoare de femei de știință și ingineri.
Judith Cohen a contribuit la domeniul tehnologiei pe tot parcursul carierei sale, lucrând la proiecte precum programul Space Shuttle și sistemele de comunicații prin satelit.
După ce s-a retras din activitate, Judith Cohen și-a dedicat timpul predării, îndrumării și inspirării oamenilor de știință și inginerilor aspiranți.
După încheierea activității profesionale în cadrul programelor spațiale, Cohen s-a implicat în controlul tehnologic al sistemului pentru stația științifică terestră a telescopului spațial Hubble, rol care i-a permis să contribuie la operațiunile și funcționalitatea unuia dintre cele mai importante instrumente de observare din astronomie.
După pensionare, în 1990, Judith Cohen a scris cartea „You Can Be a Woman Engineer”, destinată fetelor cu vârste cuprinse între opt și zece ani, scrisă cu scopul de a le inspira să își urmeze pasiunea pentru inginerie. Deoarece nu a găsit o editură potrivită care să îi publice cartea, Judith și soțul ei, David Katz, au înființat propria editură – Cascade Pass, publicând mai târziu peste 20 de cărți similar („You Can Be a Woman Architect”, „You Can Be a Woman Astronomer” sau „You Can Be a Woman Paleontologist” etc), o serie cu mare succes la publicul cititor, care s-a vândut în peste 100.000 de exemplare. Mai mult, Judith Love Cohen a dezvoltat și materiale didactice pentru a permite educatoarelor cu interese similare să obțină aceleași rezultate în inspirarea tinerelor.
Judith Cphen a murit la 25 iulie 2016, la vârsta de 82 de ani.
https://faroutmagazine.co.uk/judith-love-cohen-the-remarkable-story-of-jack-blacks-mother/
https://allthatsinteresting.com/judith-love-cohen
Vă recomandăm să citiți și:
Roberto Goizueta, fost CEO Coca-Cola, primul latino-american miliardar din SUA